Antologie de poezie „Literatura de ieri, de azi și de mâine”
Coordonator Maria Filipoiu
„Literatura de ieri, de azi și de mâine”, 258 pagini
Editura „Liric Graph” / 2016
ISBN: 978-973-98356-9-3 / 821.135.1-1 (082)
Poezii de Maria Filipoiu: „Vremea culturii”, „Chemarea muzei”, „Dor de România Pitorească”, „Dorul de Eminescu (acrostih)”, „Ordinea cuvintelor (omagiu poetului Nichita Stănescu”, „Dezrădăcinare de neam”, „Ne-au părăsit titanii (Tribunului din Parlament – Corneliu Vadim Tudor)”, „Flacăra lui Adrian Păunescu”, „Ce-i poezia?”, „Maternitatea ideilor “, „Singurătate regească”, „Înrădăcinare în cuvânt (sonet)”
Eveniment literar – 2016
Lansarea a avut loc la Centrul Cultural Jean-Louis Calderon din București/ multiplă lansare de carte – cu sala plină de invitați de seamă și scriitori.
CE-I POEZIA?
E povara ideală
ce-n suflet o duc poeții,
pelerini pe calea vieții.
E pictură de cerneală
zugrăvită pe hârtie,
din dragostea de a scrie.
E hrană spirituală
pusă-n rugăciunea nopții
și-n Soarele dimineții.
E a minții îndrăzneală
scăldată-n raze de Soare
și-n speranța ce nu moare.
E-n a timpului spirală,
har dumnezeiesc în suflet,
cât al nemuririi umblet.
Este a vremii urzeală
pentru viața trecătoare,
în a sorții resemnare.
E un vis ori abureală
în sentiment de iubire,
după dram de fericire.
E taină sentimentală
într-un văl de sentimente,
pentru cavaleri și fete.
E a dragostei răscoală
ce-și ia arme din cuvinte,
spre pacea din taine sfinte.
Este a minții urzeală,
ce îi dă însuflețire
să o ducă-n nemurire.
A inimii primeneală
cu straie nobiliare,
pentru fast de sărbătoare.
E lumina siderală
în candela sufletului
și-n dragostea poetului.
A dorului tânguială
în condeier singuratic,
e ideea pe vers magic.
E-nmiresmată petală
de floare nemuritoare,
peste vremuri plutitoare.
O evocare vocală
scăldată-n gând de scriitor
și dusă-n ochi de cititor.
E a poetului boală
și-a gândirii nostalgie.
Fără ea, viata-i pustie!
© Maria Filipoiu
MATERNITATEA IDEILOR
Îmi duc singurătatea la maternitate,
să nască idee zămislită-n suflet,
cu dorul care-n chinul facerii se zbate,
însărcinată de înălțător cuget.
Apoi, pe Creator îl rog să o moșească,
îngenunchiată la sfântă rugăciune.
Ca unei stele, lumină să-i dăruiască,
să o înzestreze cu înțelepciune.
De bucurie, o scald în roua ochilor,
o-nvălui în puritatea sufletească,
o scot în lume prin ochii cititorilor
și mă preocup de zestre părintească.
Să crească precum spuma-n valurile mării,
să-și ducă zborul în eternul infinit,
las ecouri de gând să răspundă chemării
sufletului, ce-n nopți pustii l-a zămislit.
Va crește într-o zi cât omul într-o viață,
iar în altă zi e la maturitate,
izbândă nouă să renască din speranță
și suflet dobândit la maternitate.
În mintea poetului e maternitate,
pentru idei ce așteaptă să se nască,
prin nopți zămislite de gânduri inspirate
și incurabilă boală sufletească.
© Maria Filipoiu
SINGURĂTATE REGEASCĂ
Când nu pot să îndur Singurătatea,
întru renaștere aș fi jertfire
în rugăciune ce alungă moartea,
din speranță să modelez menire.
Dorință mă poartă prin tainic mister,
cu spirit suav din trup neputincios,
pe idee urc de la Pământ la Cer,
călăuzită de sentiment frumos.
În Cer mă-ntâmpină împărăteasă
misterioasă, ce-i Singurătatea.
Nu e fericită și nici frumoasă,
iar regatul ei e Pustietatea.
Sinistră e priveliștea pustie,
și mai rău, sufletul mi-l înfioară.
Aș vrea în ancestrală pribegie
să scap de apăsătoare-i povară.
Zână din basm sau Luna între stele,
de natură celestă sau regească,
de-ar fi să aleg între două rele,
prefer Singurătatea pământească.
De năzuință în suflet păstrată
mă urc pe-o rază, ce duce spre Pământ,
să-mi regăsesc dragostea de odată,
învăluită de-al miresei veșmânt.
Cu suflet întrupat în chip inocent
voi aștepta soartă prietenoasă.
Aș da tot trecutul și destin prezent,
în dragoste să fiu mai norocoasă.
15 August 2014 Maria Filipoiu

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..