Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Magdalena BRĂTESCU: FIINŢA VERBULUI LIRIC

Magdalena BRĂTESCU: FIINŢA VERBULUI LIRIC

A FI

A fi bobul de grâu

ce moare-n pâine,

A fi idila cotidiană

ce de rutină nu se teme,

parfum al tinereţii veşnice

cu buze moi

şi patul cald,

A fi condeiul

ce nu se ruşinează

de-al foii albe ogor,

A fi un simplu om,

bun şi-nţelept,

chiar fără diplome de studii,

A fi un val de mare

îmbietor cu malul

dar care se retrage

înapoi spre larg

mereu acelaşi

dar întotdeauna altul,

A fi bunicul

în nepoţi clonat

ce ştie legăna, cânta şi dărui

făr-aşteptări,

A fi

şi-atunci

când nu mai eşti

AM FOST

Am fost şi scrin

din palisandru încrustat

Şi ghindă de stejar

dusă de vânt

Şi scânduri de cosciug

din brad negeluit,

Lăstar de salcie

am fost,

cu muguri de mătasă

plesniţi în graba primăverii,

Dar şi cenuş-am fost

de ardere totală.

DE-AI FI

De-ai fi de aur

te-ar râde diamantul,

dar şi ciobul spart

din lut amăgitor,

De-ai fi pe-a regelui

mantie

o blană de samur

te-ar jumuli sălbaticii coioţi

cu urlet victorios,

Rază de soare de-ai fi

te-ar îngheţa

al lunii alb fior,

De-ai fi picur de ploaie

pământul lacom te-ar suge

învinuindu-te

că seceta-i cu lacrimi

tu vrei s-o stingi,

Tril de păsări cântătoare

de-ai fi

te-ar croncăni asurzitor

înaripate-n doliu,

De-ai fi tu calp cu etichetă

un cor de osanale

te-ar slăvi.

––––––––––––

Magdalena BRĂTESCU

Rehovot, Israel

ianuarie 2015

Facebooktwitterby feather


Etichete: