Ai așternut covor multicolor
Pe-alei, cărări și tainice poteci,
Pădurii dând ținută de folclor,
De jos în sus, doinind pe unde treci
Și hăulind prin râpe spre-nălțimi,
Pe unde urci spre seară să petreci.
Grăbită mult, presezi prin afunzimi
Frunzișul tot, puternic răscolit,
Îl risipești pe locuri cu lărgimi
Și ramuri lași golite-n asfințit.
Dar ai umplut hambarele cu rod
Și la bilanț tot omu-i mulțumit,
Nu i-ai lăsat șoselele în glod,
Dar nici baraj fărâme n-ai făcut,
Iară pe râu n-ai dărâmat vreun pod,
Nu ai distrus nici iarba de păscut.
Să lași gutui în propriul lor parfum,
A merelor aromă de-nceput
Să o conservi de iarnă, la consum,
Iar prunele de toamnă, mai târzii,
Să nu le-arunci, cândva, pe jos în drum,
Păstrează-le frumoase, brumării!
Nu bate nuci și nici dovleci să spargi,
Dar nici ciorchini de struguri de prin vii
Să stafidești prin rândurile largi,
Iar bruma ta sau ploile prea reci,
Strunește-le, deși îți sunt prea dragi,
Precum la om sunt buțile din beci!
Drepturi de Autor: Copyright © 2021 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.


