Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » MARIA-COSTA BĂLAN, LUMEA MAGICĂ A BASMULUI: EUGEN DORCESCU, „PALATUL DE CALCAR”

MARIA-COSTA BĂLAN, LUMEA MAGICĂ A BASMULUI: EUGEN DORCESCU, „PALATUL DE CALCAR”

MARIA COSTA-BĂLAN

LUMEA MAGICĂ A BASMULUI: EUGEN DORCESCU, „PALATUL DE CALCAR”

 

Acum, în apropierea vacanței, la ora de opțional, citim basmul Palatul de calcar și urmărim cu emoție cum Barbă-Cot și Labă-de-Fier încearcă să-i salveze pe Dodoacă, Biciușcă și Lancelot de sub stăpânirea vraciului Merlin.

La începutul basmului, am descoperit că Barbă-Cot se întreba mereu ce mai fac, oare, Dodoacă și Biciușcă și dacă își mai amintesc de el şi de prietenii săi. Apoi, Barbă-Cot pleacă singur la pescuit, la Râul-cu-Sălcii, și, însetat, bea din apa în care Matrac, slujitorul vraciului Merlin, îi pusese ceva de dormit. Matrac îl închide, apoi, într-o încăpere din catul cetățuii părăsite, ce se afla în apropierea locului de pescuit. Barbă-Cot, isteț, reușește să-l tragă de limbă pe Matrac, iar acesta-i dezvăluie că Palatul de calcar este singurul loc unde au efect vrăjile lui Merlin și că puterile acestuia sunt legate de ceva anume, ceva tăinuit. Barbă-Cot mai află că acolo, în Palatul de calcar, sunt ținuți captivi Dodoacă, Biciușcă și Lancelot, că Merlin vrea să se răzbune și pe el, precum și unele indicii despre locul unde se afla acest palat. Datorită minții sale ascuțite, Barbă-Cot reușește, în scurtă vreme, să scape din cetățuie. Ajuns acasă, le povestește totul celor trei amici ai săi, Labă-de-Fier, Pic și Veselaș. După ce izbutesc să-și dea seama despre ce râu vorbea Matrac, Barbă-Cot și Labă-de-Fier, hotărâți să-i caute și să-i elibereze pe prizonierii lui Merlin, pornesc spre Grigorie, cărturarul, unde vor face un popas. Acesta, fiindcă nu auzise de vraci și de palat, îi trimite la prietenii săi, herghelegiii Nanu și Zane. De la cei doi crescători de cai, Barbă-Cot și Labă-de-Fier capătă mai multe informații despre Matrac, Merlin și Castelul de calcar. Nanu și Zane îi trimit pe cei doi prieteni la Andrei, băiatul care păzea herghelia. Acesta locuia în vecinătatea lui Matrac și îi ajută pe cei doi să îl spioneze pe slujitorul lui Merlin și să-i afle obiceiurile. După zile lungi de observații, ei reușesc să afle că obiectul misterios de care zicea Matrac că este legată puterea lui Merlin era floarea albastră din grădina servitorului, numită Mătrăgună albastră. Barbă-Cot își dă seama că petalele plantei, aruncate dimineața în râul care ajungea la Palatul de calcar, făceau ca apa să le dea putere celor doi. Ei distrug florile, iar vraciul se transformă într-un nor de fum, care se împrăștie deasupra pădurilor nesfârşite. Matrac dispare și el. Cei trei prieteni rătăcesc, mai întâi, în galeriile castelului, dar apoi îi găsesc pe Biciușcă, Dodoacă și pe cavalerul Lancelot. Biciușcă și Dodoacă se întorc în satul lui Barbă-Cot și Labă-de-Fier, iar Lancelot se duce, alături de regina Guenievra, la insula Avalon. Ei mai pot fi găsiți în Romanele Mesei Rotunde, alături de regele Arthur. Din norul de fum, un singur grăunte de funingine a plutit mai departe și a căzut, odată cu ploaia, pe o floare albastră, iar pe una din petalele florii apare desenat vrăjitorul, semn că răul nu dispare definitiv, ci renaște, se regenerează, se reinventează.

În basmul Palatul de calcar sunt numeroase personaje, care apar și iau parte la acțiuni: Barbă-Cot, Labă-de-Fier, Veselaş, Pic, Matrac, Grigorie, Nanu, Zane, Andrei, Merlin, Dodoacă, Biciuşcă, Lancelot și regina Guenievra. Personajul meu preferat a fost Barbă-Cot, deoarece este inteligent, înțelept, neînfricat și un prieten adevărat. Mereu dă dovadă de minte ascuțită, pentru că reușește să învingă orice piedică. Este un model de optimism, de încredere în forțele proprii, un model de care oamenii ar trebui să țină seama. De la el putem învăța că, uneori, chiar dacă situația pare fără scăpare, o minte ageră e capabilă să genereze soluții și, în cele din urmă, să se bucure de reușită.

Mi-a plăcut în acest basm faptul că, până la urmă, Barbă-Cot, Labă-de-Fier și Andrei au reușit să îi salveze pe Biciușcă, Dodoacă și Lancelot de uneltirile lui Merlin. Au fost de admirat, de asemenea, curajul lui Barbă-Cot și al lui Labă-de-Fier. Am apreciat mult și momentele care m-au ținut în suspans.

M-a surprins plăcut faptul că Barbă-Cot este foarte deștept. De asemenea, am fost impresionată că Nanu, Zane și Andrei i-au ajutat pe Barbă-Cot și Labă-de-Fier, deși nu îi cunoșteau. Nu știu câți oameni ar face asta!  Lancelot a ales să plece în Avalon, alături de regina Guenievra. Mă așteptam să rămână alături de prietenii săi!

Am citit cu emoție al doilea basm din cartea Basme și povestiri feerice (Editura Eubeea, Timișoara, 2003) scrisă de Domnul Eugen Dorcescu și abia aștept să îl citesc și pe următorul! Mă bucur că, în cadrul orelor de opțional, am avut posibilitatea să descopăr lumea magică din aceste opere literare!

(Maria Costa-Bălan, Clasa a V-a, Școala Gimnazială Ramna, județul Caraș-Severin).

21 iunie 2021.

 

Facebooktwitterby feather

Despre Eugen DORCESCU

EUGEN DORCESCU BIOBIBLIOGRAFIE Poet, prozator, eseist, traducător din limbile franceză și spaniolă. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. Doctor în filologie. Născut la 18 martie 1942. Cetățean de onoare al Timișoarei. Căsătorit cu Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu, prozatoare, eseistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, 2012; Marele Premiu „Sfântul Gheorghe”, la Festivalul internațional de poezie „Drumuri de spice”, Uzdin, Serbia, 2017 etc. Opera (sinteză) – Omul de cenuşă, antologie de autor, ce include cele opt cărți de poezie, apărute între 1972 și 2001, Editura Augusta, Timișoara, 2002; – Biblicele. Include : Psalmii în versuri, Ecclesiastul în versuri, Pildele în versuri, Rugăciunea Regelui Manase în versuri, Editura Marineasa, Timișoara, 2003; – Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, ediție critică, ne-varietur, 468 p., realizată de Mirela-Ioana Borchin: Selecție din cele cincisprezece volume anterioare, Biobibliografie și Eseul hermeneutic : Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei (150 p.), Editura Eurostampa, Timișoara, 2015; – Elegiile de la Carani, Editura Mirton, Timișoara, 2017; – Sub cerul Genezei, Editura Mirton, Timișoara, 2017; – Agonia caniculei, Editura Mirton, Timișoara, 2019; - Elegías Rumanas, Obra reunida, Selección del autor, Editorial ARSCESIS, La Muela (Zaragoza), Spania, 2020. Traducción y edición crítica: Coriolano González Montañez; Biobibliografía y selección de opiniones críticas: Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu. (286 pagini); - Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal (1991 – 1998), Ediție îngrijită, Selecție de texte, Prefață și Note de Mirela-Ioana Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2020. (537 pagini).