Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » UMOR » PAMFLET » Marin IFRIM: Au schimbat regulile, au confiscat țara

Marin IFRIM: Au schimbat regulile, au confiscat țara

In PAMFLET, TABLETA

 

În politica românească de după 23 august 1944, nu prea a existat opoziție. Cum nu există nici acum. Treabă sovietică. Sper să nu-mi fie din nou virusat calculatorul. Singura opoziție din această perioadă a fost una a puterii, opoziție simulată până în cele mai mici amănunte. În numele democraturii răsăritene, au fost concepute, în laboratoarele noii securități, ”partidele istorice”. Jongleria a ținut. Chestiune țigănească, un fel de alba-neagra în avion supersonic. La început, l-au transformat pe Corneliu Coposu într-o stafie care amenința socialismul cu mască umană. Un poet amărât, în neantul său dintotdeauna, l-a demascat pe țărănistul Coposu drept informator al Securității. Informator în pușcărie, de bună voie. La liberali, treaba a fost ceva mai simplă. Criogenatul Radu Câmpeanu a fost scos din frigiderele Securității și dat electoratului, drept carne liberală crudă din neam de vegetarieni istorici. L-am cunoscut personal pe dl. Câmpeanu, am luat masa împreună, în acele vremuri la fel de dirijate ca și acum. Mi s-a părut un om cu suflet milos, gata să facă orice compromis numai pentru a nu-i fi deranjată digestia. A continuat și susținut tacit epoca Ion Iliescu, acest maxilar care va zâmbi mortal și când i se va da cu penseta nisipul din orbitele unui craniu autocanibalizat din motive ideologice eternabile. Ca la partid. Tot cam pe atunci, ”structurili” împăratului Ceaușescu au spart granițele și au trimis în lume hoarda eternilor ciorditori, așa, doar ca să arate lumii cum e și cum arată românul de rând. Ca să nu-și dorească Occidentul prea multe felii din pâinea de secară a democrației originale. Și-au făcut, securiștii, vraiște în mulțime și-n europenime, și-au tras bănci în limbi adiacente, au mâncat păduri, au belit politici, au făcut tot ceea ce știu ei mai bine, mai calificat împotriva nației. Patrioți de manual, au jucat ca la poker. Asul din mânecă nu le-a fost îndeajuns. Au schimbat regulile. Au confiscat țara. Toate instituțiile, mai mari sau mai mici, naționale, regionale, județene, orășenești, comunale și sătești dau senzația că funcționează cu stângul pe tobă. Până și amărâtele de cenacluri literare sunt în custodia totului securistic. Mai mereu se găsește printre poeți și prozatori câte un cap de pod. Nimic nu mai e la voia întâmplării. Cu cinism mult mai rău decât cel sovietic, se prefigurează încă vreo 6-7 decenii de control la pielea goală a creierului. Teroarea are aceiași ochi albaștri, puși în găoacele altor cadavre oficiale. Am spus-o încă de pe vremea bântuitului Băsescu, încă de acum opt ani, când nimeni nu mișca în frontul proletar: ”Țara e ocupată de securiști și de turnători”. Am plătit prețul slobod al gurii. Mai am de plătit. Sunt izolat în propria mea izolare. Îmi duc grija fel de fel de îngrijorați. Am străbătut vremea mea literară aproape de unul singur, adulat tacit, în șoaptă, de iude cu angajamente pecuniare, la șto, cum se spune. Și contestat de autorități literare fictivate, gen ”criticul Alex”.  Am știut tot timpul cât de simplu e să te uiți în măruntaiele unei realități drogate. Nu sunt Ulise, sunt doar un biet om sub vremuri, care vrea să se întoarcă acasă, doar acasă, în sufletul său de român și să rămână aici!

 

Marin Ifrim, 27 iulie 2017

Facebooktwitterby feather
Etichete:

Related Posts

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.