Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » TABLETA » Marin Ifrim: Să plece ei, asta e singura soluție

Marin Ifrim: Să plece ei, asta e singura soluție

Să plece ei, asta e singura soluție

Îi înțeleg pe cei 4 milioane de români care au părăsit țara. Nu e vorba doar de locuri de muncă sau de salarii. Greața e sensul profund al plecării lor. Scârba de realitate. Am ”locuit” două săptămâni în Anglia. Datorită poetei Carmen Tania Grigore. Sunt printre puținii români primiți în casa doamnei Alexandra Noica, fiica marelui filozof Constantin Noica. Am fost tratat împărătește! Soțul doamnei, mister Barnabas, fiu de colonist, este primul englez pe care l-am cunoscut în carne, oase și spirit. Un om cât o Anglie. Am publicat o carte – ”Scrisori din Anglia” – la care, prietenul meu Liviu Ioan Stoiciu a reacționat profesionist publicându-mi în jurnalul său on-line toată corespondența. Iată reacția unui om deschis spre univers: ”Fără să dea peste nimeni, văzându-și de drumul lui, condus de o stea boemă, Marin Ifrim s-a trezit < la o vârstă> (e născut în 1955), în 2010, invitat în Anglia”. Nu redau aici tot ceea ce am simțit atunci. Singura mea legătură cu România era Liviu Ioan Stoiciu, care, dincolo de principii, a reacționat ca un suflet înzestrat. Unde vreau să ajung. La cei 4 milioane de români care au părăsit țara. Îi înțeleg și nu prea. Eu, după două săptămâni de Anglie somptuoasă, am simțit nevoia să mă întorc în țara mea, în mizerie, în viață de lumpen, în stres, în dictatură continuă. E țara mea și nu o pot părăsi din cauza celor care ne domină. Dacă aș fi dat afară din țară, noaptea aș trece granița spre ai mei. În 1991 eram redactor la un ziar local. Tocmai se lichidau patrimoniile fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP). Eram în documentare în comuna Stâlpu, la poarta fostului CAP. În curte erau expuse tractoare pentru vânzare. ”Fiarele vechi” ale gâtlejului Petre Ro. Pe ulița principală venea spre noi un cal imens. Îi ieșeau scântei din potcoave. A întrat în curtea CAP precum un avion cu reacție. Avea lanțul la gât. Am aflat că a fost vândut la licitație unui localnic. Un om de toată isprava, care îl hrănea cum voia ”marketul” calului. Din când în când rupea ieslea și se ducea în grajdul în care suferiseră o viață. Prefera paiele goale și mirosul de grajd. L-am botezat, i-am zis ”Taifun”. Nu vreau să dau lecții de patriotism nimănui. Vreau să spun că eu nu voi pleca din țara mea. Să plece ”ei”!

Asta e singura soluție…

 

Marin Ifrim, sept.2018

Facebooktwitterby feather

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.