Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ANIVERSĂRI » Marin IFRIM: Teodor Baconschi, prezent la ”Ziua Comunei Țintești” !

Marin IFRIM: Teodor Baconschi, prezent la ”Ziua Comunei Țintești” !

In ANIVERSĂRI, EVENIMENT

 

Duminică, 10 septembrie 2017, începând cu ora 14,00, de Ziua Ținteștiului, cu o zi înainte de deschiderea noului an școlar, la sala de protocol a Primăriei locale a avut loc o întrunire care va face pagină în istoria culturală a locului. Fiii satului, împreună cu realizatorii revistei ”Caietele de la Țintești” și autoritățile locale, au avut șansa să-l asculte și să dialogheze cu remarcabilul om de cultură Teodor Baconschi, fost ambasador al României la Vatican, fost ministru de Externe și fost ministru al Culturii. Distinsul oaspete a fost prezentat publicului de către Stelian Grigore, directorul revistei. Au luat cuvântul, referindu-se la personalitatea invitatului, dar și la viața socio-culturală a comunei: Ștefan Mihai, redactor șef-adjunct al ”Caietelor de la Țintești”, Marin Ifrim, dr. ing. Gheorghe Moldoveanu, Aurel Stoica – primarul comunei. Din partea redacției ”Caietelor” au participat: Geta Tănăsescu, Elena Plătică și Gomoescu Mihaela. De la Buzău au fost prezenți și alți invitați ai unor instituții administrative sau de cultură, precum și redactori sau colaboratori ai revistei ”Cartelul metaforelor”: Roxelana Radu, Irina Mirică și Sorin Burlacu. Nu a lipsit de la întrunire nici actual primar al Buzăului, fiul cel mai reprezentativ al comunei, ing. Constantin Toma, care, timp de aproape o oră, s-a întreținut copios cu Teodor Baconschi, pe teme de interes general: administrative, culturale și de istorie. Meritul principal al prezenței lui Teodor Baconschi la Țintești îi aparține, în bună măsură, lui Nistor Tănăsescu – secretar general de redacție al ”Caietelor de la Țintești”. La întrunire au fost prezenți și preoții Mihail Milea, Rotărescu Ciprian și Jenel Ciprian, precum și generalul (r) Astanei Achim. După întrunire, Teodor Baconschi a vizitat Școala Gimnazială și Biserica din Țintești, declarându-se plăcut impresionat de tot ceea ce a văzut și, la plecare, promițând că în continuare va păstra colaborarea cu deja foarte cunoscuta revistă literară din Țintești.

                                                                                  *

Textul de mai sus, o știre de presă, cum se spune, aparține deja unei onorabile redacții locale, unui ziar care apare și în formă tradițională, pe hârtie carevasăzică. Drept pentru care, îmi permit să extind imaginea Ținteștiului din data de 10 septembrie a.c., intrând și în amănunte care, oricum le-am privi, nu sunt picanterii, ci doar niște observații care s-ar putea să prezinte interes și pentru alți cititori din lumea mică și infinită a Internetului. Teodor Baconschi a și scris o carte despre ”fenomenatul” facebook, o linie de comunicare inventată de vreun scrântit genial și folosită de noi în locul cafelei de dimineață, când buricul somnului încă dă semne de narcisism căscat. În cuvântul său tipărit, și rostit energic, cu accente caracteristice personajelor din lumea lui nenea Iancu, domnul profesor Stelian Grigore și-a jucat impecabil rolul de părinte spiritual al comunei. Acesta e adevărul. De la tabla fiecărei clase, de la catedra sa de profesor de română, a trimis în lume copii care, mai târziu, i-au confirmat: Constantin Toma e un om de afaceri recunoscut, Aurel Stoica e primarul Ținteștiului, Ștefan Nicolae e un istoric foarte complex, fiind director la CFR Galați. Ca să nu mai vorbesc despre dr. inginer Gheorghe Moldoveanu, autor a peste 100 de cărți de specialitatate, referitoare la morărit și panificație, un om care, după vreo 75 de ani, s-a întors în satul său natal, fiind, în prezent, la vârsta de 94 de ani, sub grija directă a părintelui Jenel Palade, preotul satului, un gospodar ieșit din serie, un om de o hărnicie impresionantă. Când vorbea domnul Grigore aveam senzația că suntem în anul 1848, anul cel mai important din  istoria noastră recentă, verificabilă. Citea un fel de CV al lui Teodor Baconschi cu puterea duhului sfânt de la 1848. Am avut senzația că ne-am găsit liderul ”mersului înainte” în persoana marelui nostru invitat. A vorbit și Ștefan Mihai. Teodor Baconschi l-a rugat să spună câte ceva despre istoria Ținteștiului. S-a vorbit frumos și cu folos. Eleganța lui Teodor Baconschi, sinceritatea discursului său, alura culturală expusă cu o modestie firească, m-au făcut și pe mine să bâiguiesc câteva cuvinte. Eu știam mai bine decât alții din sală din ce ”serie” de intelectuali se trage invitatul. Tatăl acestuia, A.E. Baconschi, a fost unul dintre reperele mele literare din adolescență. Acum, în fața fiului acestuia, am avut revelația continuității spirituale măcar prin reîncarnarea cuvintelor. Faptul că l-am cunoscut pe Teodor Baconschi la Țintești, într-o împrejurare deosebită, mă determină să cred că nimic nu e întâmplător. Am declarat, în sala Primăriei, că, pentru mine, această întâlnire înseamnă unul dintre cele mai semnificative evenimente din viața mea culturală. Sunt un om simplu și îmi știu locul în societate. Doar cuvintele mele fac din când în când ”rău de mare” unora sau altora. Pe vremea când activa în politică, Teodor Baconschi îmi era un pic amar peste suflet. Și nu din cauza sa. Acum lucrurile sunt limpezi, ca întotdeauna pe termen lung: oamenii politici trec, scriitorii, cum e cazul lui A.E. și Teodor Baconschi, rămân. Aș putea spune câte ceva și despre felul diplomatic în care, la despărțire, luând drumul Capitalei, Teodor Baconschi și-a luat la revedere. Îi rămân dator. Îi mulțumesc pentru această zi ieșită din celelalte zile obișnuite. Regret sincer că nu am putut reține numele tuturor oamenilor de ispravă prezenți la eveniment. Îmi storc memoria, ca să completez cât de cât această posibilă ”listă a lui Baconschi”: Constantin Filip (fost profesor de franceză în toate cele patru sate ale comunei), Tudor Avram, directorul școlii, Dumitru Plătică, inginer, fost cadru militar, Constantin Marcu, Iulian Lambru (viceprimar) și mulți alții. Să se consemneze în istoria locului…

Marin Ifrim

 

Foto: Irina Mirica, Marin Ifrim, Roxelana Radu

Facebooktwitterby feather
Etichete:

Related Posts

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.