Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Marin Ifrim: Un tablou cu suflet pe pânză, fie ea și de păianjen

Marin Ifrim: Un tablou cu suflet pe pânză, fie ea și de păianjen

In ESEU

Un tablou cu suflet pe pânză, fie ea și de păianjen

 

Stai aproape de mine, cu o pensulă și un set complet de culori, cu tot rogvaivul și cu un curcubeu într-o cutie de nori. Aș vrea să-mi pictezi sufletul în secunda în care se va dezlipi de mine. Cercetătorii cred că sufletul ar fi alcătuit din „substanțe cuantice”, eu cred că el e format din gânduri, care, de la naștere până la moarte, curg din creier ca dintr-un izvor de munte. Conform ”științoșilor” sufletul ar cântări 0,01 grame, cam cât îngerul din creierul meu. Au cântărit oameni morți, însă nu au putut să prindă imaginea sufletului meu. Ia tu o trusă de pictor și stai aproape de mine. Tot timpul mi-am simțit sufletul, chiar și când doctorii m-au anesteziat – într-o  beznă cosmică pe masa de operație -, sufletul s-a ascuns în ”microtubulii” din locul în care gândurile mi-au păzit viața precum un câine fidel. Să ai la îndemână curcubeul și tot ce trebuie. Vreau un tablou și atât. Un tablou cu suflet pe pânză, fie ea chiar și de păianjen. Pentru mine, picturile din biserici sunt suflete pictate. Eu nu sunt sfânt, vreau doar să-mi privesc pentru ultima dată sufletul.  Am vorbit cu preoți, cu doctori, cu filozofi, cu ingineri  și cu oameni simpli. Toți cred în suflet, însă nimeni, cu excepția unor preoți ceva mai amniotici, nimeni nu știe cam pe unde își are sălașul sufletul în om. Am apelat la alte surse, cărți, internet etc. Nu am aflat decât ceea ce știam din literatura de specialitate. Nu am încredere în oamenii de știință, tot ce au descoperit în numele progresului a devenit o armă împotriva omului. Dr Becker Mertens, referindu-se la concluziile unui  experiment, publică în revista germană ”Horizon”, un articol în care concluzia finală e aceasta: ”noi înclinăm că el (sufletul – n.n) este un fel de energie”. Cred în această variantă. La noi, la oamenii simpli, există o vorbă sau mai multe cu același sens ancestral. Ceva în genul: ”Am muncit de mi-a ieșit sufletul”. Alții spun că le iese sufletul după un moment de dragoste intimă. Înălțarea lui Iisus la ceruri a fost tot o ”demonstrație” de suflet, numai că Iisus și-a luat cu el și trupul. E tare complicat să înțeleg de ce sufletul învinge rațiunea, la noi, la pământeni. Probabil pentru că sufletul este nemuritor. Ia culorile și așteaptă. Lumea în care am trăit e și frumoasă și urâtă, și bună și rea. Dacă mi-ai prinde sufletul pe pânză ar însemna că am lăsat aici, pe pâmânt, o parte din suflet. Un punct negru umplut cu miez de lumină. Există și o teorie a ”plasmei întunecate”. Se spune că de aici, de undeva dintr-un strat format în jurul pământului, ar veni sufletul care tot aici s-ar întoarce după moartea trupului fizic. Eu nu știu decât că, de multe ori, mi-am pipăit sufletul ca și cum aș fi mirosit cu creierul culorile pe care te rog să le ai la îndemână. Uneori m-am uitat în oglindă și am simțit sufletul din ”microtubuli”, am simțit cum ceva divin se ascunde sub fruntea mea goală. Să nu uiți culorile, pânza de in, pânza de vapor, pânza de păianjen. Pe giulgiul lui Iisus nu a rămas doar forma corpului, ci și niște umbre de suflet. Și mai e o vorbă românească: ”Ți-am pus sufletul pe tavă”. Ce să mai zic, nu uita de culori și de pânze. Și de-o fi să ”prinzi” sufletul meu întins pe o felie de aur, să nu cumva să vinzi tabloul. Acesta e doar al tău, irisule-irin, cu voce de suflet senin.

Marin Ifrim, 08.06.2018

 

 

Facebooktwitterby feather
Etichete:

Related Posts

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.