DOUĂ FEMEI ALBE CA ZĂPADA
Au venit de sus
Au ieşit din interior
Din depărtare
Din trecutul nostru
Nu au încetat să existe
Au devenit borne la hotar
Al înţelesului unei faimoase aventuri
Zâmbeau cu generozitate
Iar cei din preajmă lucrau cu plăcere
Pline de energie
Curajose în lupta cu vrăjmăşia
Ele au prins viaţă
Au trecut de toate barierele
Pentru mai multă dăruire
Sub ţara de vis a zăpezilor albe
Capetele lor rafinate
Compasiunea din inimile lor
Ajunse la vârsta libertăţii
Când râd de ele însele
Şi sunt gata să facă o bucurie întregii lumi
De fapt trebuie să le urmezi paşii
Este o preţuire care ne uimeşte
Şi nu e decât fiorul unei iubiri
TWO WHITE SNOW WOMEN
They came from above
From inside out
From far away
From our past
They never ceased to exist
They became the landmarks
Of the meaning of a cherishing adventure
They were quick to produce smiles
Making fellows enjoy their deeds
Full of energy
With a courage to fight enmities
They came to life
To surpass all the barriers
To be more passionate
Under white snow’s dreamland
Their two fine heads
Compassion in their hearts
Free at last in their age
To make fun of themselves
And to give joy to the world
In fact you must follow their steps
In appreciating what astonishes us
It is all about nothing but a thrilling love…
–––––––––
Translated by Zorin Diaconescu
Mesut Senol este preşedintele scriitorilor din Turcia
Bistriţa, ianuarie 2017
by