Se stinse soarele în chiparos,

Tumultul mulțimii creștea

Desferecând stihii din haos,

În pustiirea lumii moartea

Sub giulgiu-i vânăt, sângeros.

La poalele Golgotei suflă

Infern din fluier flăcări,

Catapeteasma se despică,

Hohot  sinistru-n negre păsări

A deznădejde se ridică.

Pilat, cu ,,mâinile spălate”,

Dar inima murdară, piatră,

Și-a văruit-o de păcate,

Când vina-i grabnic aruncată

Mulțimilor înverșunate.

Iuda își măsura iubirea

Cu al sărutului argint,

Dând plopului nelegiuirea,

Trădării furcă de alint,

În coama vântului pieirea…

Ana, Caiafa murmurau

În bărbile înnegurate

Doar stăruind pe-a lor icoană

Minciunile descălecate

Într-o fanatică prigoană.

Irod își proțăpi coroana

Trăgându-și suflul ușurat

Văzându-L pe Iisus cum urcă

Pe Golgota crucea de damnat,

Până și spinii stau să plângă…

Pe vaierul mulțimii doar El

Își poartă pasul ancorat

În ochi de cer, cu pace-adâncă,

O flacără în zbor curat

Spre tronul Celui Ce Cuvântă…

Martori minunilor vădite,

Bând apa aceluiași izvor,

Sorbindu-i predica din munte,

Nu i-au venit în ajutor?

N-au cunoscut a Lui cuvinte?

Cum singur el, bărbat roman,

Sutaș în garda lui Pilat, ateu,

Recunoscu cu glas profan:

– Ați răstignit Fiul Lui Dumnezeu!

Iartă, Doamne, unui biet oștean!

20 aprilie, 2022

MIOARA OPRIȘAN

by

Referinţă Bibliografică

MIOARA OPRIȘAN: Pe drumul spre GOLGOTA/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 20 aprilie 2022