Mut rămâi în lumea-n care
după-atâta Dezvoltare,
Unii n-au nici de mâncare,
iar de sete se şi moare.
Des dăm foc la Miliarde
în războaie ucigătoare,
prin scenarii şi petarde
ce fac Om pe Om să-omoare !
Sonde se trimit spre Marte
Căutând în van, chiar apă.
Jalnic!… Pe Pământ „o-ngroapă“,
ca să n-aibă nimeni parte!
Mut rămâi, reluând dictonul
că, din Fiinţele mai toate,
Numai El, făr’doar şi poate
e inteligent,… doar Omul !?!


