Moto: Suntem români şi punctum!- Mihail Eminescu
Anul 2015 poate fi apreciat ca fiind perioada trezirii conştiinţei româneşti a locuitorilor din rep. Moldova când şi-au dat seama că singura cale de a scoate ţara din fundătura social-economică este (re)UNIREA cu PATRIA-MAMĂ. De fapt, minţile luminate din acest colţ de ţară au ştiut dintotdeauna că locul Basarabiei, ruptă din trupul Moldovei lui Ştefan cel Mare, este în România, urmare Unirii din 1859, act legitim al dorinţei tuturor moldovenilor din acea vreme. Apoi, acel act a fost reconsfinţit şi prin dorinţa basarabenilor din 27 martie 1918, de a reveni în sânul României Mari, alături de celelalte provincii istorice româneşti.
Prin creaţiile, studiile şi operele lor, oamenii de cultură basarabeni au spus-o clar şi răspicat că Basarabia este pământ românesc, iar locuitorii ei sunt români.
„Republica Moldova” se trage din făcătura lui Stalin, care, în urma ultimului război mondial a rupt din trupul Basarabiei ţinutul Herţei din nord şi cele trei judeţe din sudul ei, pe care le-a „lipit” administrativ de Ucraina, formând două republici: RSS Moldovenească şi RSS Ucraina. Nu mai pomenesc de calvarul românilor deportaţi/transplantaţi prin Siberia, stepele deşertice din Kazahstan, Uzbekistan şi alte „respublici”, doar-doar se vor şterge urmele româneşti din acest străvechi teritoriu, unde ursul rusesc a introdus grafia slavă în scrisul „moldovenesc” (nu românesc).
Şi rusificarea a continuat prin falsificarea istoriei neamului nostru, precum şi alte măsuri propagandistice de a se uita obiceiurile, portul şi tradiţiile neamului, de pe vremea dacilor.
În urma prăbuşirii URSS, tragedia formării Republicii Moldova a fost posibilă pe fondul presiunilor ruseşti şi propagandei agresive a Rusiei, susţinută substanţial de dubla trădare de la Bucureşti a regimului Ilici Iliescu şi de la Chişinău, a preşedintelui Znegur. Prin nepăsarea şi laşitatea lor au făcut posibilă nu numai crearea RM dar şi a republicii Transnistria din coasta acestei făcături „democratice”, prin cosmetizarea respublicii moldoveneşti.
Nici nu putea rezulta altceva, câtă vreme comuniştii mancurţi din fosta republică au rămas în legalitate în partidele nou „create” PCM şi Partidul Agrarian. Prin manipularea locuitorilor, aceste partide au reuşit după douăzeci şi cinci de ani să aducă RM în impasul actual. Dar, să nu dăm vina numai pe mancurţii comunişti. La dezastrul actual al RM au contribuit şi politicienii din partidele pro-europene, care nu au reuşit să se coaguleze într-o structură politică unitară, dovedindu-se vulnerabili în acţiunile lor şi datorită intereselor duplicitare „pro-ciolan”. Prin apelarea la comunişti şi socialişti, pentru formarea guvernului, politicienii pro-europeni au trădat idealurile europene ale alegătorilor. În felul acesta au netezit calea mafiotizării structurilor statale şi pătrunderea grupurilor organizate de criminali în economia şi finanţele ţării, care au reuşit să devalizeze principalele trei bănci cu un miliard de dolari, respectivii vinovaţi de astfel de crime fiind în libertate şi azi.
Toate aceste situaţii au fost analizate de economiştii şi politologii basarabeni, care au prevăzut iminentul faliment al statului.
Voi spicui câteva gânduri şi idei din articolul intitulat (sic): „Crima, ca ideologie supremă în RM, sau Răspublica la final de drum”, publicat în „Basarabia Literară”, semnat de Silviu Tănase:
„- Conceptul de „criminalitate” – jefuirea statului şi cetăţenilor săi şi modul de funcţionarea sa în RM este IMPORTAT din Federaţia Rusă.
– Conducerea Republicii – aceşti campioni naţionali ai jafului ţin lecţii cum străinii se implică în „treburile”RM. Nimic nu este mai străin Republicii Moldova decât chiar conducerea ei, care, prin acţiunile sale, este cel mai antistatal şi criminal element.
– Ce câştigă cetăţenii din existenţa acestui stat? Este clar ce câştigă statalismul sub actuala formă a ideologiei de stat, ei îşi câştigă dreptul de a fura, jefui, minţi şi manipula.
– Rep. Moldova este un pseudostat, în mare parte eşuat, care este guvernat după principiile puşcăriaşilor ruşi. De aceea conflictul ruso-ucrainean a fost un catalizator al proceselor pro-româneşti din RM.”.
Şi acum redau concluzia autorului: „Transformarea Moldovei într-o gubernie rusească înseamnă practic desfiinţarea ei. Putem astfel afirma că Moldova, sau va fi românească, sau nu va exista”.
Astfel de idei s-au propagat şi au pătruns în conştiinţa românilor basarabeni, fapt ce a determinat suita de manifestaţii şi proteste din acest an. Dar acest tablou al comportamentului românilor basarabeni a fost determinat şi de părerile unor specialişti autorizaţi, cum ar fi de ex. „Raportul de stare a RM la Conferinţa Macro-2015, din care voi spicui câteva concluzii:
„- În loc să contribuie la accelerarea stării ţării, elitele politice subminează în mod fundamental, prin amplificarea dezbaterii în societate, perpetuarea controlului politic asupra instituţiilor publice, blocarea agendei de reforme structurale şi compromiterea relaţiilor cu partenerii externi de dezvoltare ale ţării”.- Adrian Lupuşor, director executiv, Expert-Grup.
„-2015 a fost marcat de acutizarea intenţiei de emigrare a persoanelor cu calificare înaltă, dar şi de plecarea unor funcţionari publici talentaţi şi cu experienţa necesară de la instituţiile publice de resort.
– În condiţiile în care 50% din populaţia RM locuieşte în zonele rurale, iar cca. o treime din forţa de muncă este angajată în agricultură, RM este extrem de vulnerabilă la schimbările climaterice.
– Politica externă şi internă a RM a fost marcată de un avânt european pe exterior şi de mimarea reformelor pe interior. A fost subminată grav agenda integrării europene, din cauza „capturării” instituţiilor de stat şi din cauza instabilităţii politice , probleme amplificate şi de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei în regiune şi de degradarea situaţiei din Ucraina”- Denis Cenuşă, expert asociat al Expert-Grup.
Nu voi mai pomeni de greutăţile întâmpinate de tinerii moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă. De asemenea locuitorii RM se conving tot mai mult că intrarea acesteia în UE, în conjunctura actuală devine o himeră, că politicienii lor nu sunt capabili să acţioneze pe linia europenizării, lăsând ţara pe mâna mafioţilor din grupurile de crimă organizată, care ar putea fi eradicate numai de un DNA puternic, cum este cel din România. Toate acestea sunt argumente pragmatice care se suprapun peste cele patriotice privind identitatea românească, prin limbă, port, obiceiuri, tradiţii, istorie şi valori culturale comune cu cele din Patria-Mamă. Argumente care au condus la amplificarea curentului unionist, concretizat prin şirul de manifestaţii şi proteste politice care au iritat autorităţile statale, dar şi reacţia forţelor pro-ruse.
Să facem o sumară trecere în revistă a evoluţiei fenomenului UNIRE, prin câteva momente de manifestare şi modul de reacţie a politicienilor din cele două state româneşti:
– 6mai 1990-românii trec frontiera în Basarabia, fără paşaport, fără viză, prin opt puncte de trecere. Emoţii, lacrimi, flori plutind pe râul Prut, în celebrele „poduri de flori” amăgitoare.
– 16 iunie 1991-moldovenii au intrat în România fără acte. Iarăşi emoţii, lacrimi şi primiri cu: „bine aţi venit, fraţilor!”
Naivitate politică pe ambele maluri, întrucât toţi românii au crezut că organizarea acestor „treceri” au avut scopul Reunificării explicit declarate. Politicienii au mimat entuziasmul şi, în scurt timp au acoperit cu strat gros de uitare respectivele manifestări. Mai mult, fruntaşii unionişti din RM au fost prigoniţi, fiind nevoiţi să „emigreze” în Patria-Mamă, unde au fost primiţi cu fals entuziasm şi fals sprijin. Istoria a înregistrat câteva evenimente penibile de care mi-e ruşine acum. Voi reaminti doar tragicul accident de circulaţie pe teritoriul românesc(!!?) în care şi-au pierdut viaţa doi îndrăgiţi fruntaşi unionişti, Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Lacrimile istoriei nu vor spăla niciodată acest păcat românesc.
Mai bine să revenim la evenimentele din acest an, ca să vedem cum creşte buruiana trădării:
– 25 febr.2015-vizita la Chişinău a domnului preşedinte Klaus Johannis în RM Tinerii basarabeni demonstrează cu lozinca: „VREM UNIREA CU PATRIA-MAMĂ; ROMÂNIA! Preşedintele Johannis le răspunde că Rep. Moldova trebuie să devină membră UE şi să acţioneze în acest sens, pentru care va primi sprijinul necondiţionat al României. Despre Unire…nicio vorbă.
– Întâlnire la Suceava între preşedinţii celor două state româneşti. Tinerii români din România şi RM manifestă scandând lozinci unioniste, la care răspunsul preşedintelui Johannis a fost diplomatico-evaziv, ambiguu: România sprijină interesele TUTUROR cetăţenilor din Rep. Moldova, nu interesele unor grupuri particulare.
– 16mai 2015. Marea Demonstraţie de la Chişinău:autorităţile iritate interzic intrarea pe teritoriul RM a tânărului fruntaş al Platformei Unioniste-2012, George Simion din România, fiind condus sub escortă până la graniţă. În România se răspunde cu un protest formal al premierului şi un post de televiziune promite să-l aducă într-o emisiune televizată, eveniment care…nu a mai avut loc.
– 5 iulie 2015- Marea Adunare Naţională de la Chişinău, organizată de Blocul Unităţii Naţionale, unde se hotărăşte Unirea RM cu România şi „Marşul lui Ştefan cel Mare” la Bucureşti. Atât Adunarea cât şi Marşul au fost batjocorite atât de politicienii din România şi RM, cât mai ales de Media românească, evenimente aruncate în derizoriu printr-o tăcere fin „monitorizată” şi manipulare mediatică specifică. Astfel, marea demonstraţie de la Chişinău a fost „învăluită” cu tam-tam-ul evenimentelor din Grecia, care au acoperit toate programele de ştiri şi comentarii ale posturilor de televiziune. TVR a făcut „efortul” să prezinte pe la sfârşitul programului, o ştiruţă de câteva secunde, că la Chişinău a avut loc… Ştiruţa a fost însoţită de o imagine într-o sutime de secundă şi, atât. Această ştirică a fost intercalată între un reportaj, amplu comentat şi ilustrat, despre botezul unei odrasle regale din Anglia şi interviul luat unei loaze de cinci ani, care, culmea, citeşte cărţi în Cişmigiu din „Copacul cu cărţi”. Drăgălaşe ştiri, nu? Ca şi scurtisima ştire seacă despre mitingul de la Chişinău. Nicio reacţie din partea oamenilor politici, niciun comentariu al vreunui important jurnalist, nicio emisiune dedicată comentării acestui eveniment la vreun post de televiziune. Ba mint. La un post de televiziune, un comentator a amintit în treacăt că „unii extremişti tot vorbesc şi se agită pentru o unire a RM cu România. Vise, taică, vise!”. Nepăsare, dispreţ, tăcere laşă, manipulare mediatică prin abaterea atenţiei publice spre alte ştiri ale NEINTERESULUI naţional, iată solul îngrăşat pe care creşte buruiana trădării, fie ea şi involuntară!
Şi ce scrisoare frumoasă i-au trimis tinerii basarabeni care mărşăluiau spre Bucureşti, domnului preşedinte Johannis”! Să comentăm câteva idei şi dorinţe ale tinerilor din această duioasă scrisoare:
„În aceste zile…ne adresăm în primul rând dvs., dar în acelaşi timp fiecărui membru al guvernului, fiecărui parlamentar în parte, tuturor partidelor politice, pentru a ne fi ALĂTURI”. (sublinierea mea). Câtă amăgire!..Nici preşedintele României, nici parlamentarii, nici guvernul, nici partidele politice, NIMENI nu le-a fost alături. Prin această inacţiune şi tăcere a politicienilor, Patria-Mamă le-a întors spatele fiilor săi din Basarabia, care…tot mai speră!.. Ce? Şi, de la cine?..
„…ce voim să vă rugăm, domnule preşedinte, să nu uitaţi nici dvs. de noi”, Câtă duioşie în rugăminţile acestor copii, care ar înduioşa chiar o mamă vitregă sau zăludă. Bieţii copii rătăciţi bat la o poartă fals-deschisă. Când au venit ei ACASĂ, „Mama” lor era plecată cu „treburi” în Spania, la o curte regală, deşi a fost încunoștințată că o veţi vizita, lăsând nişte farisei să vă comunice zâmbetele ei de „Bine aţi venit!”. Plecaţi acasă liniştiţi, că v-a uitat, mai înainte de a vă primi în vizită!
„…ştim că sunteţi un om foarte ocupat” ( da’ ce ocupat!!!) „care are foarte mari griji pe cap” (bineînţeles că „grijuliţa” voastră nu are loc pe agenda, adică pe capul domniei sale, mai ales că-l supăraţi cu „stupida” voastră dorinţă. Chiar, ce v-a apucat să-l supăraţi pe domnul preşedinte?).
-…”drumul nostru lung ne-a făcut fericiţi”(oh, visătorilor, să nu credeţi că fericiţi cu visul vostru vreun politician român, de la noi sau de la voi. Nu mai fiţi naivi! Cu „ăştia” trebuie să discutaţi altfel, cu votul şi protestele voastre nonviolente, dar viguroase şi insistente). „nu ne aşteptaţi ca pe nişte oaspeţi” (nici nu au de gând. Vă vor primi cu rânjete, pardon zâmbete amabile, dar otrăvite cu indiferenţă)…”nu mai avem ce să oferim, decât pe noi înşine Maicii Românii” (oh, dragilor, mă podidesc lacrimile, când scrieţi aceste cuvinte emoţionante şi mă revoltă, mă simt umilit şi ofensat când ştiu cum aţi fost primiţi, nu numai de domnul preşedinte. Aş sta în genunchi în faţa voastră cerându-vă milioane de scuze pentru nesimţirea, neobrăzarea, nepăsarea şi răutatea cu care aţi fost primiţi. Dar…cui foloseşte?).
„știm că rigorile diplomatice nu vă permit mai mult, dar vă rugăm, domnule preşedinte să ne primiţi măcar cu o strângere de mână..” (De când laşitatea s-a transformat în „rigori diplomatice”? Nu, dragi copii, dreptul vostru natural de A FI ROMÂNI ÎN ROMÂNIA nu trebuie să suporte nicio „rigoare diplomatică”, nu vă mulţumiţi doar cu strângeri de mână şi zâmbete diplomatice! Şi cu voturile voastre a ajuns domnul preşedinte la Cotroceni. CEREŢI răspicat TUTUROR politicienilor români să vă respecte acest drept natural pe care-l aveţi de la străbunii voştri daci. Basarabia a fost dintotdeauna pământ românesc şi are dreptul strămoşesc să facă parte din Maica România ca toate celelalte provincii istorice româneşti. Nimeni de pe această planetă nu poate să vă fure sau să vă „dăruiască” acest drept strămoşesc, cu atât mai abitir vreun politician român. Altfel, măturaţi-i cu votul vostru şi protestele voastre insistente! Aşa să v-ajute Dumnezeu!
Năstase MARIN
Galaţi, iulie 2015