COLECȚIA LIRIK
***1. MARIA ILEANA TĂNASE *Roma, Italia: FOCUL IUBIRII DIN URMĂ (poezie, A5 manșetat, 144 pagini)
Poezia are, dintotdeauna, rădăcinile bine înfipte în ființa noastră, devenind idiomul universal al sufletului, prin care tot ceea ce este uman acceptă să devină mai bun, mai valoros, mai altruist. Nu atât pentru a lăsa ca moștenire un nume pe o carte, cât pentru a privi mereu, chiar dacă ostentativ, către înainte.
O astfel de menire îi este predestinată și Mariei Ileana Tănase, care, în versuri scrise sub auspiciile eternei toamne (bogății) a sufletului, dominată de un romantism aproape incurabil, reușește să dea viață unei povești, în lumina propriilor trăiri karmice.
Stări surprinzătoare, călătorii evanescente, idile paroxistice, diversitatea cromaticilor spectrale ale eului – îmbogățite cu raze de lună, pajiști albastre, ape celeste, telur și divin – toate acestea devin, în lirica Mariei Ileana Tănase, bazele atributive ale unei construcții speciale.
Deși anotimpurile se succedă cu viteza unui gând stelar, deși timpul suferă prefaceri, de la motiv de încarcerare, la aripă spre libertate, zborul (pe)trecerii este lin, fără zbateri compulsive, fără regrete. În versurile cărții, fiecare clipă este unică, indisolubilă, neprețuită, așa după cum fiecare vers, fiecare poezie, devin tot atâtea motive de inițiere în mister. Meritul autoarei în înțelegerea acestei intempestive scurgeri a zilelor este acela de a reuși să transforme (cu neexhaustivele sale resurse) fiecare toamnă (generală) într-o nouă primăvară (proprie), după cum sună una dintre minunatele paradigme albertcamusiene: Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare… (Gheorghe A. STROIA)
***2. ELISABETA LUȘCAN* Leșu, Bistrița-Năsăud: VĂRSĂTOR ÎN CARUL MARE (versuri, A5 manșetat, 204 pagini).
Bogate în mijloace de expresie, poeziile acestei autoare sugerează liniştea şi starea de bine proprii caracterelor pozitive, sensibile şi marcate de iubirea pentru frumos. Cu toate acestea, orizontul său liric nu e lipsit de tristeţe, de lacrimă care “are culoarea curcubeului / liniştea orizontului / în furtună / zbuciumul vântului / în toamnă / ropotul ploii / pe piatra lucioasă” (lacrima mea). Îndrăgostită de soare, poeta are lungi colocvii cu astrul diurn pe care-l prinde adeseori în căuşul palmei. Poeta mai crede în iubire, şi deşi inelele logodnei de iarbă sunt firave, ele simbolizează prospeţimea, speranţa şi perenitatea sentimentelor. Şi nu o dată, meditaţia autoarei despre viaţă şi moarte se exprimă în versuri filozofice: “toate sunt precum / firul de iarbă”. Da, dar acest fir de iarbă e “culcat / de bocancul / timpului / strivit / sau rupt / uneori / mişeleşte”. Şi încheie cu îndemnul: “Omule, / fir crud de iarbă, / fii verde mereu!” Ceea ce ne duce cu gândul la marele gânditor Blaise Pascal: Omul e o trestie, dar o trestie gânditoare… În poemul “Anii aleargă” Elisabeta Luşcan încearcă o succintă autoportretizare: “nimeni nu mă cunoaşte / mai bine decât luna / nimeni nu mă admiră / mai mult decât oglinda / pentru ea sunt una / vărsător urcat în Carul Mare / admir toate primăverile / semănată de zâmbete argintii / cu degetele un curcubeu / îmi mângâie toate gândurile”. Faptul că autoarea şi-a adunat avuţiile între coperte de carte e un lucru îmbucurător, pentru că, oricât ne-am strădui şi oricât am agonisi, această mărturie este tot ceea ce rămâne. Ceea ce nu e puţin, dimpotrivă. (CEZARINA ADAMESCU)
***3. DORIN CĂTĂLIN * Adjud, Vrancea: TANGOUL VISELOR (versuri, A5 manșetat, 68 pagini)
Lirica lui Cătălin Dorin prinde contur printr-un efort creator intens, autorul nefiind întotdeauna de acord cu rimele sau metrica poeziilor sale. Se regăsește târziu în noapte, rescriind versurile în momentele sale de inspirație febrilă, măsurând și (re)nuanțând totul, astfel încât rezultatul să confere cititorului percepția unității structurale aproape perfecte. Uneori, regăsim în poeziile sale starea de conflict aparent, inconștient și independent de voința proprie, strâns legat de dorințe refulate. Acestea au tendința de a se manifesta în vise, ori la nivel simptomatic, ceea ce îi apropie liricul de percepția freudiană asupra erosului. Iubirea este profundă, încrâncenată chiar, dar lipsa răspunsului clar naște frustrări, autorul disimulându-și rezonabil autocontrolul.
Poezia lui Cătălin Dorin se naște din dorință, aceea de a crea sau recrea imaginea femeii perfecte. A se citi ”perfectă” din perspectivă strict emoțională, precum o ”nimfă” pregătită să corespundă așteptărilor, să răspundă rapid provocărilor, să iubească necondiționat, să ofere tandrețe și pace în momente de neliniște. Poate tocmai de aceea, poezia sa nu are corespondent feminin real, ci doar în plan afectiv-imaginativ. Cartea este o amplă pledoarie pentru iubire, o iubire de tip adolescentin, versurile cărții putând fi considerate tot atâtea răvașe de amor, ce se dăruiesc iubitei, la întâlnirile sub lumina albă a viselor de noapte. (GHEORGHE A. STROIA)
***4. VASILE BELE * Baia Mare, Maramureș: NUMAI 50 DE POEME DINTR-UN MANUSCRIS (poezie, A5 manșetat, 90 pagini)
Vasile Bele este pseudonimul cu care-mi semnez cărțile dar și articolele din ziar. Vasile Bele în timpul liber, sâmbătă ori duminică, mai stărostește la nunți, acolo unde mirii își doresc o nuntă câtuși de puțin tradițională. Vasile Bele, este de fapt, în actul de identitate doar AUREL BELE, cel care de peste 20 de ani, este angajat la Jandarmeria Maramureș, ca și subofițer. Vedeți dumneavoastră, tradiția sau superstițiile satului tradițional, încă sunt de actualitate. Și-acum va fi nevoie de o abordare etnologică pentru explicația următoare. Credința populară spune că într-o casă nu este bine să fie doi cu același nume, este contrar oricăror principii morale. De ce? Tot superstiția spune că, dacă așa ar fi, atunci și-ar fura unul altuia norocul! Și-aici cei care cred în paranormal, pot da, probabil și-o explicație logică. Mai găsim un asemenea corespondent, în ritualul nunții – cum că nu e bine să se întâlnească pe același drum sau cărare, două mirese, că și-ar fura una alteia norocul. Așa că s-ar putea ca una să fie mult prea norocoasă, iar cealaltă, cum se spune, ,,fără de noroc toată viața!”. Tata având prenumele Aurel, eu fiind născut la Spitalul Județean cu doctorul Toader Aurel, ce și-o fi zis mama de bucurie, dar și încurajată de moașă: – să mă cheme tot ca pe ei, adică tot AUREL!
Și așa văd că mi-au pus nume, dar pentru a înlătura orice urmă de superstiție, mi-au spus Vasile, după numele bunicului dinspre mamă. Și, iată-mă azi, după patruzeci și ceva de ani, în acte același Aurel Bele, iar între prieteni Vasile Bele. Unora, când la spun povestea numelui, nu le vine să creadă. Ba mai mult, câțiva mi-au mărturisit, și puteau pune pariu, că eu sunt VASILE AUREL BELE, sau numai VASILE BELE. Ei nu! Așa stând lucrurile, în acte sunt Aurel Bele, iar ,,în viață”, Vasile Bele.
COLECȚIA EPOSS
***1. GEORGETA OLTEANU * Tomulești, Giurgiu: PARFUM DE COPILĂRIE (povești, A4, 46 pagini)
Momente de încântare, într-un ritm alert de poveste, personaje, întâmplări derulate cu încrederea și speranța că inimile copiilor, sau ale tuturor celor care mai simt, încă, Inocența, se vor bucura. Poveștile, scrise într-un limbaj simplu, cu un mod direct de adresare, aduc prin eposul în sine, un nivel ridicat de percepere a mesajului: unicitatea vârstei, pe care unii (copiii) o trăiesc inconștienți de frumusețea ei, iar alții (adulții) tânjesc după un strop din fericirea plină de visare și candoare. O carte frumos alcătuită, cu o prezentare grafică pe măsură; pe măsura sufletului generos al autoarei, care, din drag pentru copii și nepoți, se apropie timidă de retrăirea momentelor de altădată, să simtă din nou cerul mai aproape, să împărtășească veselia și bucuria de a fi copil; un copil mai mare care simte, trăiește și vibrează, printr-o sinceritate auctorială, demnă de admirație. Un pas înainte spre lumea care poate face din nou, din fiecare om, o ființă fericită, departe de intemperiile existențiale, dincolo de invidii și răutăți, aproape de divin, respectând virtutea fundamentală a omului adevărat: PURITATEA GÂNDULUI.
O carte ce îndeamnă la o clipă de răgaz, pentru conștientizarea contemporanilor noștri că: lumea nu poate fi mai bună și mai frumoasă decât atunci când este privită prin ochii plini de mirare ai unui copil. Să fim puri, să redevenim îngeri, pentru îngerii dragi din viața noastră! (Gheorghe A. STROIA)
***2. LUCREȚIA MĂRGEL * Focșani: MICII… MARI ACTORI (scenete și poezii pentru preșcolari, A4, 262 pagini, copertă și ilustrații Lucreția Mărgel)
Lucrarea de faţă este structurată pe trei părţi: prima parte cuprinde scenete în preajma unor evenimente importante; partea a doua cuprinde poezii cu dialoguri dintre anumite personaje „celebre” (greier, furnică, urs şi vulpe), dintre flori, cifre, litere, poezii despre anumite evenimente (1 Decembrie, 24 Ianuarie etc.) şi unele versuri care să sensibilizeze chiar şi pe adult; partea a treia cuprinde un material pe care toate educatoarele îl aşteaptă de mult, şi anume – modele de măști, şabloane de fructe, legume, flori, fulgi şi multe altele, care vor fi expuse la dimensiuni mai mici, dar ele pot fi mărite, pentru a rezolva problema dorită. Tot aici vor fi câteva modele de costumaţie, recuzită simplă pentru serbări. Recomand această lucrare şi părinţilor, care vor găsi sugestii pentru confecţionarea costumelor necesare în diferite ocazii, de ce nu, chiar când îşi sărbătoresc, în privat, ziua propriului copil ( ochelari, măști, diademe etc.)
O parte din scenetele cuprinse în carte au fost deja jucate, atât de copiii din grupele pe care le-am condus, cât şi de către copiii altor colege din grădiniţa unde am lucrat peste 20 de ani, chiar şi din alte grădiniţe din oraş. Mi-aş dori foarte mult ca această lucrare să se afle pe masa multor educatoare sau în biblioteca a cât mai multor grădiniţe. Ba mai mult, m-aş simţi onorată să fiu invitată la premiera unei scenete din cuprinsul acestei lucrări. Lucrarea de faţă, pentru cei care nu ştiu, este, de fapt, a treia ca număr, după cele două elaborate împreună cu Adriana Buruiană, şi anume: „Întâmplări cu iepuraşi” – 2001; „Primii paşi spre matematică” – 2008. Nu aş putea să închei această prezentare fără a dori tuturor o lectură cât mai plăcută şi un succes cât mai mare în punerea lor în scenă, cât mai repede cu putinţă (LUCREȚIA MĂRGEL)
__________________
Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0337-107.414/ , mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com.
*
* *
ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!
____________________
În curând la Editura Armonii Culturale… Al Francisc (Canada), Cristian Petru Bălan (SUA), Elena Neicu (București), Eleonora Stamate (Tecuci), Mariana Vârtosu (Focșani), Ștefan Marinescu-Rătești (București), Nicoleta Orghidan (Brașov), Rodica Popel (Iaşi), Cornel C. Costea (Cluj-Napoca), Gabriel Dragnea (București), Margareta Chiurlea (Marea Britanie), … și multe alte noi apariţii editoriale!
Armonii Culturale
2 februarie 2016
by