Sosise octombrie 2014, îmbrumat, cu dimineţi ornate de zimții răsăriturilor unui soare ascuns pe sub perdele de ceață mată ca o platoșă gri, din ce în ce mai înfrigurătoare şi cu înserări liliachii peste oraşe, ocru brune în sat, roşcate gălbui pe culmi…, cu doruri şi melancolii…!

Septembrie ieșise din timp la apusul lui roșcat, acompaniat de șopotul izvorului sângeriu al strugurilor la mustăriile podgoriilor bătrâne de toamne și tinere de spirit…, ospătat cu mere de rubin, de soare, de aur și de dulceață parfumată în livezi scuturate de bulgări de mușcat cu voluptate, dezbrăcate de frunze și părăsite de orchestrele de păsări zgribulite, începând a pleca-n refugiu stoluri cu stoluri. Septembrie cu simfonii duioase, cu roduri lăcomoase de-agoniseală la casa harnicului, septembrie cu suspinele izvoarelor în fântâni adânci, septembrie cu râuri înfiorate, septembrie cu cer umbrit, septembrie romantic, septembriele iubirii și dorului, septembriele bucuriei și grijilor, septembriele cântului și poezie, abia venit, absorbit în noi, a și plecat deja…! Septembrie călduț făcea loc lui octombrie friguros, topitor în grindine de chiciură albitoare ca niște gulere scrobite, în decolteurile copacilor…!

Octombrie…, vai…, natura se închircea ca și cum s-ar fi ferit de vreme rea…, vai…, octombrie aducător de frisoane era în prag…, venise părând că pentru a cere jertfa naturii, dar neaducând nimic. Timpul luneca înspre jumătatea de toamnă cu recolta adăpostită, iar de acum coșurile de-agonisit își terminaseră lucrul și stăteau atârnate la grindă, drept niște lucruri fără de trebuință, ce erau, căci, gata, sosise timpul frigului, odihnei, focurilor în sobe și fumului pe hornuri. Sosise octombrie ce nu mai aduce ofrandele câmpului, livezilor și podgoriilor, cum o face septembrie darnic. Octombriele sărac îmbrăcat, octombriele cu mâinile goale, octombriele tușind și suflând în mâini, octombriele serilor melancolice înflorite cu florile lui albe pe ovalul de sus și pe oglinzile lacurilor la malurile cărora sălciile se despleteau argintate-n pâlpâirile luminii lampadarelor astrale, ajunsese în pădure, îajunsese în livezi, ajunsese în podgorii, urcase în cer, se revărsa pe vaduri, intra în casele noastre, pătrundea în noi…

Și totuși, în 2014, un octombrie mai bun ca niciodată sosea pe meleguri române cu un mare bine sufletesc în dar minunat cristalizat în armonii muzicale sublime, pentru unii dintre noi doar o dată în viață întâmplându-se a-l primi în maiestatea și grația interpretării pe viu de către artiști dintre acei spre care ai întinde un deget anesteziat să-i atingi ca să încerci dacă nu curentează…!

Octombrie, miez de toamnă, șira spinării ei, încovoiate de truda culegerii bogăției pământului, sosise și aducea un altfel de dar, dulce, cu gustul catifelat al muzicii, cu vibrațiile miresmelor poeziei cântecului. Ce magie feerică, ce extaz…, venise octombrie, un frumos octombrie oaspete de seară bătând la fereastra sufletului cu darul muzicii din partea frumoasei solii a bucuriilor și armoniilor vieții: Bonnie Tyler – magnifica artistă galeză și deopotrivă internațională avea să vină împreună și cu o trupă legendară, fermecătoare: „Smokie”…, ca și cum fructelor grele de gust și parfum în coșului toamnei, nu-i stă bine fără un pat de ferigi și-un acoperâmânt de frunze aurii…! Un dar mare şi minunat ne aducea Bonnie: flacăra speranţei…! A sosit cu ea în inima toamnei, ca o erată a vieții celei de toate zilele,  nepieritorul izvor de bucurie a muzicii, nesfârşita cale de a revedea prin oglinda muzicii adâncul interiorului nostru, prin frumuseţea muzicii spaţii fascinate din templul sufletesc, prin maiestatea muzicii toleranţa, revelaţia, iubirea, puritatea umană!

…Și a mai venit și trupa ce dacă n-ar fi fost să vină, n-am fi știut ce și cât am fi pierdut, căci nimic nu poate exista mai înainte de a fi fost. Ea avea rostul miraculos de a ne încânta și mângâia cu muzica ce ne-a legănat tinerețea, splendida muzică de altădată, de acum și de când încă și mult mai multe toamne se vor împături în calendarele noastre. A venit, am spus-o și nu este decât plăcut și entuziast să o repetăm ca un ecou al vrerii inimii, fenomenala, adorabila trupă „Smokie”…! Ce vis minunat, magic împlinit: au sosit la Bucureşti, în octombrie, artişti nevisaţi, ce tind să răzbată la dispoziţia sufletească asemănată cu visul: Bonnie Tyler şi „Smokie”. Ce nu credeam ieri s-a transfigurat în adevăr azi: Bonnie Tyler și „Smokie” au susținut două concerte de tip greatest hits, cu o durată de peste trei ore, la București, în Sala Palatului, într-un octombrie magic, 2014!

Două legende ce au contribuit la lucrarea de a aduce şi releva ca ofrandă a inimii muzica anilor ’70-’80! Concertele, două cuprinse într-unul, s-au constituit pe 13 octombrie 2014, la Sala Palatului din Bucureşti, într-un eveniment mărturisitor al adevărului că fericirea poartă simbolurile muzicii, că, aşa cum marea e doar o parte de pe pământ, cerul o parte din infinit şi vârsta o parte din veşnicie, suflarea omului e doar o parte din viaţă, restul e contemplaţie mărginită de suflare!

„It’s a heartache”, „Total eclipse of the heart”, „To love somebody”, „Lost in France”, „Goodbye to the Islands” sunt câteva din melodiile interpretate de Bonnie Tyler, cu puterea de a face să se audă glas şi să se vadă chip în oglindirea dragostei.

O reîntâlnire, la Bucureşti, cu Bonnie Tyler a adeverit plăcerea unui eveniment rar şi mirabil, fără să lase nicio pricină de îndoială că spectacolul de valoare nu răpeşte gândul, ci îl mistuie şi îl redă întreţesut de amintirea bucuriei, dragostei, fericirii muzicii. Bonnie Tyler nu este şi nu va fi niciodată învârstată de ani, ea e o artistă internaţională excepţională, fără ani, reprezentând doar un minunat veac al muzicii: veacul de aur! Neschimbată în frumuseţe şi farmec fizic, e seducătoare ca livada, pridvor al primăverii. Iar cântecele sale dobândesc bogăţia timpului, an cu an adunând în ele, ca vinul vechi din crame aroma gustului şi mătasea mesajului. Pe lângă cele de odinioară, ce nu pier, aşa cum nu pier frunzele pe ramurile pomilor, ci cad să hrănească pământul rădăcinii, Bonnie Tyler lansează neîncetat şi nesfârşit de uimitor, noi şi noi şlagăre, repertoriul ei, glasul ei, fizionomia ei perpetuându-se cu prospeţimea frumuseţii dintâi. Sala Palatului din Bucureşti a fost pentru o zi un loc de pace sufletească, un sălaş şi un rai pământesc de speranţă umană plină de nemurire, fără ispititorii binelui material, ci cu o topitoare râvnă la deplinătate a fericirii muzicii.

Este nevoie în România de impresari datorită cărora sosesc în gările sufletelor iubitorilor de muzică aleasă trenuri cu artişti iubiţi, români şi internaţionali. În acel sublim octombrie 2014 a sosit trenul cu Bonnie Tayler şi Smokie! Norocul meu nu a fost doar de a o vedea şi asculta pe Bonnie Tyler în spectacol, ci şi de a fi primit de artistă la cabină, pentru câteva minute ale unui crâmpei de conversaţie silabisită de către mine, pesemene, pentru că mă intimidasem mai mult decât credeam vreodată că mi s-ar putea întâmpla! Publicul a fost chemat la o feerie muzicală și am avut șansa de a fi prezent și eu. Ce lucru minunat sunt splendorile muzicii…! Spectacolul cu Bonnie Tyler a exemplificat la București aceasta, un public sedus fiind dovada că  spectacolul muzical grandios fascinează și însuflețește!

13 octombrie 2014, una din fermecatele zile ale celui ce scrie această carte! Întâlnirea cu Bonnie Tyler a însădit în inima sa o iubire infinită; oamenii frumoşi nu pot trece prin viaţa nimănui fără să lase umbra unei tresăriri, ca umbra unei flori în lumina ochilor; cântecele artistei Bonnie Tyler inundă inima cu plăcere şi bucurie ca o reîmprospătare a unui deşert năvălit de fluviul de sus al norilor, după care încolţeşte iarba şi explodează florile, iar  toate sufletele vieţuitoarelor uscate de sete şi prăpădite de foame se-nviorează reîncepându-şi ciclul întoarcerii la belşugul naturii dătător de viaţă; primirea mea în cabina sa şi conversaţia noastră au fost însuflețitoare de clipe atât de frumoase ale amintirilor încât atunci când artista îmi revine în gând e ziua mea de sărbătoare…! Ziua în care am întâlnit-o pe Bonnie Tyler la cabine și am schimbat cu ea câteva cuvinte pe care le-am uitat chiar atunci, a încolțit în mine un gând atunci șovăitor și insondabil de speranțe, transfigurat acum în împlinire:  făurirea unei cărți cu eseuri pentru Bonnie Tyler. Cartea despre care este vorba nu se ridică la valoarea unei lucrări cu valoare științific biografică, foarte documentată și organizată în rigoarea unei cronologii fără abateri, erori, omisiuni, falsități. Însă nici nu coboară la subnivelul minimei însemnătăți pe care și-o câștigă prin elementul emoțional al genului literar eseistic, cel ce redă libertatea interioară de a desfășura cuvintele-n care nimic nu este încătușat în exactități de prezentare, totul este eliberat din conștiință în contemplații frumoase. Întocmai ca acestea despre o artistă pe care o iubim dintotdeauna și despre care azi eu am decis să spun cât de mult…!

Îi ador melodiile, timbralitatea aparte a vocii de violoncel duios și grav, energia corporală a mișcărilor scenice acoperitoare a întregului perimetru al splendorilor spectacolului plin de farmec și grație. Între sunetele muzicale ale vocii sale transfigurate în melodii mirabile ce-au cucerit lumea nu există tăcere, cum îi plăcea să fie lui Johann Sebastian Bach. El spune despre muzica superbă: „Muzica nu este altceva decât o combinație de sunete și tăcerea dintre ele. Secretul constă în a cânta notele corect la momentul potrivit”. S-ar dezminți pe sine Bonnie Tyler dacă această cugetare ar aparține de amploarea vocală a ei, cu vibrații înalte, deși într-o tonalitate întrucâtva grunzuroasă fără a fi aspră ci cristalizată armonios și extrem de plăcut. În ce privește vocea acestei artiste, nu poate fi vorba despre nicio tăcere. Dimpotrivă, între sunetele vocii ei se emit ecouri ale lor, într-o deplasare arcuită, încordată parcă și cu rezonanțe într-un zumzet emis de vibrațiile corzilor vocale. De aceea, melodiile pe care le interpretează au un limbaj muzical al lor, inconfundabil, insolubil în vreo încercare de imitare, căci Bonnie Tyler nu cântă ca nimeni…, Bonnie Tyler cântă numai și numai ca Bonnie Tyler. Limbajul acesta aparține de suflet, el, sufletul, fiind, de asemenea, graiul iubirii, căci fără iubire el n-ar conviețui cu muzica, ci abia în acest caz cu o tăcere pietroasă. Sufletul, glasul muzical, muzica, artiștii ce o compun și interpretează, publicul ce le așază în locurile din față ale conștiinței n-ar fi taine, haruri, vocații, valori umane însădite natural și îmbisericite în om…, ar fi întru-totul niște greșeli ale universului etern și infinit…!

Așadar, deschidem acum o carte în tot momentul înviorătoare prin frumusețea minunată a sublimei Bonnie Tyler, o carte de eseuri pentru ea, dorită a fi citită cu bucurie și pe care aș numi-o ca poetul Tudor Arghezi pe a sa: „carte de buzunar”. Pentru că  mărimea cărții acesteia nu corespunde în proporționalitate cu un buzunar obișnuit, am putea transfigura inimile în buzunare, căci inimile celor ce o iubesc pe Bonnie nu sunt decât mari…!

Notă: Iubirea din mesajul subscris cărții este o flacără a pozitivității vieții sufletești pe care îngerul din fiecare dintre noi oamenii o dorim solidară în speranțe cu oricine nutrește idealurile iubirii și speră iubirea sa…! În zilele lucrului la carte am primit o știre pe care Media românească nu o cuprinde dens, generos, în spații de interes public, primordialitatea în acest sens deținând-o faptul curent politic. Regretabil! În ce mă privește am recurs la posibilitățile externe pe care le am, asigurate de persoane din staff-ul și anturajul artistei adorabile Bonnie Tyler, informațiile primite fiind în ascendență îmbucurătoare privind starea sa de sănătate afectată în zilele primăverii anului 2026, ceea ce a cauzat internarea de urgență la un spital din Faro, Portugalia. Nimic mai trist decât această veste bruscă despre care am căutat amănunte în multe locuri. Ca de obicei, am găsit știri scurte, senzaționaliste, așa că mi-am îndreptat atenția către surse mai directe și apropiate de artistă. Îmi par relevatoare declarațiile la obiect și în formă curată, fără elemente exaltante, succedate pe Grupul oficial de Facebook al canalului WhatsApp, din care redăm mai jos, în citate, ca surse agreate și susținute de către artistă; facem aceasta pentru exactitate și evitarea oricăror erori sau omisiuni, chiar dacă nu rău intenționate, comunicatele respective respectând cronologia conținută în datele de publicare și în sine:

             6 mai 2026

Ştiri

• Declarație privind sănătatea lui Bonnie

Ne pare foarte rău să anunțăm că Bonnie a fost internată la spitalul din Faro, Portugalia, unde are o casă, pentru o operație de urgență la intestine. Operația a decurs bine și acum se recuperează. Știm că toată familia, prietenii și fanii ei vor fi îngrijorați de această veste și îi vor ura mult succes pentru o recuperare completă și rapidă.

8 mai 2026

Ştiri

• Declarație actualizată privind sănătatea lui Bonnie

Vă mulțumim pentru revărsarea incredibilă de dragoste și urări de bine pe care le-am primit pentru Bonnie în ultimele zile. Înseamnă cu adevărat enorm.

Bonnie a fost indusă în comă de către medici pentru a-i ajuta recuperarea. Știm că îi doriți cu toții tot binele și vă rugăm să păstrați intimitatea în aceste momente dificile. Vom emite o nouă declarație când vom putea.

12 mai 2026

Ştiri

• Nouă declarație privind sănătatea lui Bonnie

În această dimineață, Bonnie rămâne grav bolnavă, dar stabilă în spitalul din Faro, însă medicii ei sunt încă siguri că își va reveni complet.

Familia lui Bonnie este foarte dezamăgită de numeroasele zvonuri lugubre și neadevărate care circulă acum în presă și dorește să precizeze că Liberto Mealha nu îi reprezintă în niciun fel și nu i-a contactat în legătură cu Bonnie.

Când vor apărea alte vești despre starea lui Bonnie, vom emite o altă declarație, dar vom cere presei să înceteze să speculeze sau să publice zvonuri nebunești, care pur și simplu servesc la supărarea familiei, prietenilor și numeroșilor fani ai acesteia și vom cere din nou intimitate și decență în aceste momente dificile.

14 mai 2026

Ştiri

• Deputata Carolyn Harris îi urează bine lui Bonnie în timpul întrebărilor de afaceri

Suntem extrem de recunoscători deputatei Carolyn Harris pentru că i-a adus un omagiu lui Bonnie în timpul sesiunii de întrebări economice din Parlament de astăzi și pentru că i-a urat însănătoșire deplină și rapidă.

„Galezii, cunoscuți pentru cântecul nostru, sunt în prezent uniți în grija pentru superstarul mondial al orașului Swansea, Bonnie Tyler, care a fost spitalizată în Portugalia din cauza unor probleme de sănătate. Îi va ura Liderul lui Bonnie o însănătoșire rapidă și sigură? Și, așa cum spune cântecul, pe care l-a înregistrat pentru prima dată în ’88, ea este «pur și simplu cea mai bună»?”

3 iunie 2026

Blog

• O notă din partea echipei digitale a lui Bonnie

Salut tuturor. Am distribuit recent o reamintire pentru comunitate în cadrul grupului nostru de Facebook . Pentru a ne asigura că acest mesaj este accesibil tuturor fanilor, republicăm nota completă aici, pe site-ul oficial al lui Bonnie:

Nu au fost emise încă alte actualizări despre recuperarea continuă a lui Bonnie, dar trebuie să presupunem că nicio veste nu este considerată stabilă și că este în locul potrivit.

M-am gândit că ar fi bine să scriu o mică reamintire să nu avem încredere în paginile aleatorii de pe rețelele de socializare care distribuie fotografii (adesea generate de inteligență artificială) și povești false despre ce s-a întâmplat. Bonnie rămâne în Portugalia, care este cel mai bun loc pentru ea în acest moment, deoarece îngrijirea ei continuă.

Sper că toată lumea este bine – este o perioadă dificilă. Mă consolează faptul că atât de mulți oameni i-au scris urându-i tot binele și spunând că au trecut prin situații similare. Se pare că este genul de lucru care poate dura mult timp, așa că răbdarea va fi esențială.

Așadar, putem presupune, între timp, că lucrurile continuă într-un ritm lent și că ar trebui să continuăm să oferim familiei ei spațiul și răbdarea de care au nevoie și să avem încredere că medicii se ocupă de situație.

Îndrept susținerea mea totală, optimistă, încurajatoare, alăturată luptei pentru sănătate a artistei Bonnie Tyler. Acestui ideal îi subordonez mesajul scriptic al cărții acesteia întregi, precum și spiritul pozitiv și plin de iubire din ea. Muzica interpretată de Bonnie Tyler este o copie a artistei însăși. Nu trebuie decât să privim cu sufletul și mintea în cântecele sale și vom contempla ca-n fântâni adânci ochiul luminos al cerului, frumoșii ochi de cer ai superbei artiste, vibrațiile glasului său, mișcătoare precum vântul tulbură flăcările verzi ale frunzelor. Iubirea nu este de sine stătătoarea. Ea caută cu înfiorare locuri în care destinul făurește ferestre curate și limpezi pe care se reversă razele de argint ale lunii și stelelor strigate de glasuri de soare și duh, întru rutul păsărilor măiastre. Locurile acestea sunt proprietatea muzicii cu prețul talentului stors până la o ultimă picătură, prin muncă și seriozitate. Iar azi, aici, numele a toate întrupările celor mai sus relevate sunt glasul artistei Bonnie Tyler, melodiile sale, harul său, dăruirea trudnică a sa, îndatorirea elaborată  și aplicată consecvent în interrelaționarea sa umană și artistică…! Iar numele muzică are pronumele Bonnie, pe când pronumele Bonnie are numele iubire. O iubire a sa pentru cântec, artele spectacolului muzical și public, precum și reversul acestora, ca dulce ricoșeu al iubirii pentru iubire…!

                                                                                                                                                   (Aurel V. ZGHERAN)

October in the Charm of Music

October 2014 had arrived, misty, with mornings adorned by the serrated edges of sunrises—a sun hidden behind curtains of matte fog like a gray breastplate, growing ever more chilling—and with lilac twilights over the cities, ocher-brown in the countryside, reddish-yellow on the peaks… with longings and melancholies…!

September had exited time at its reddish sunset, accompanied by the whispering of the blood-red spring of grapes at the must-houses of vineyards old in autumns and young in spirit… regaled with ruby, sun-kissed, golden apples and fragrant jam in orchards shaken by lumps of soil with voluptuousness, stripped of leaves and abandoned by the orchestras of shivering birds, beginning to flee in flock after flock toward refuge. September with tender symphonies, with greedy fruits of hard-won gain at the house of the diligent, September with the sighs of springs in deep wells, September with shivering rivers, September with a shadowed sky, romantic September, the September of love and longing, of joy and worries, of song and poetry—barely arrived, absorbed into us, and yet already gone…! A tepid September was making room for a cold October, dissolving into hailstorms of rime, whitening like starched collars in the décolletages of the trees…!

October… alas… nature curled up as if shielding itself from bad weather… alas… October, bringer of shivers, was on the threshold… it had come appearing to demand a sacrifice from nature, but bringing nothing. Time slipped toward mid-autumn with the harvest sheltered, and by now the gathering baskets had finished their work and hung from the beam like useless things; for, indeed, the time of cold, rest, stove fires, and smoke on chimneys had arrived. October had arrived, no longer bringing the offerings of fields, orchards, and vineyards as the generous September does. October, poorly dressed, October with empty hands, October coughing and blowing into its hands, October of melancholic evenings flowered with white blossoms on the oval above and on the mirrors of the lakes, at whose shores the willows unbraided themselves, silvered in the flickers of astral lampposts—it had reached the forest, the orchards, the vineyards, climbed to the sky, spilled over the fords, entered our homes, penetrated into us…

And yet, in 2014, an October better than ever before arrived on Romanian lands with a great soulful gift, wonderfully crystallized in sublime musical harmonies—for some of us, receiving it in the majesty and grace of a live performance by artists like those you would reach out an anesthetized finger to touch, just to see if they might electrify you, happens only once in a lifetime…!

October, the core of autumn, its spine bowed by the toil of gathering the earth’s wealth, had arrived, bringing a different kind of gift—sweet, with the velvety taste of music, with the vibrations of the scents of poetry and song. What enchanting magic, what ecstasy… October had come, a beautiful evening guest knocking at the window of the soul with the gift of music from the beautiful emissary of life’s joys and harmonies: Bonnie Tyler—the magnificent Welsh and international artist was to come together with a legendary, charming band: „Smokie”… as if the heavy fruits of taste and fragrance in autumn’s basket do not look right without a bed of ferns and a covering of golden leaves…! A great and wonderful gift Bonnie brought us: the flame of hope…! She arrived with it in the heart of autumn, like an erratum of everyday life, the undying spring of the joy of music, the endless way to see through the mirror of music the depth of our inner selves, through the beauty of music, the fascinating spaces in the temple of the soul, through the majesty of music, tolerance, revelation, love, and human purity!

…And the band came too, who, had they not come, we would not have known what and how much we had lost, for nothing can exist before it has been. They had the miraculous role of enchanting and comforting us with the music that cradled our youth, the splendid music of yesteryear, of now, and of when many more autumns will fold into our calendars. They came—I have said it and it is only pleasant and enthusiastic to repeat it like an echo of the heart’s desire—the phenomenal, adorable band „Smokie”…! What a wonderful, magical dream fulfilled: artists we never dared dream of arrived in Bucharest in October, artists who tend to reach the soul’s disposition likened to a dream: Bonnie Tyler and „Smokie”. What we did not believe yesterday was transfigured into truth today: Bonnie Tyler and „Smokie” held two „greatest hits” concerts, lasting over three hours, in Bucharest, at Sala Palatului, in a magical October 2014!

Two legends who contributed to the work of bringing and revealing as an offering of the heart the music of the ’70s and ’80s! The concerts, two contained in one, took place on October 13, 2014, at Sala Palatului in Bucharest, in an event testifying to the truth that happiness carries the symbols of music, that just as the sea is only a part of the earth, the sky a part of infinity, and age a part of eternity, the breath of man is only a part of life—the rest is contemplation bounded by breath!

„It’s a Heartache,” „Total Eclipse of the Heart,” „To Love Somebody,” „Lost in France,” „Goodbye to the Islands” are some of the songs performed by Bonnie Tyler, with the power to make a voice heard and a face seen in the reflection of love.

A reunion in Bucharest with Bonnie Tyler confirmed the pleasure of a rare and miraculous event, without leaving any cause for doubt that a valuable show does not steal the thought, but consumes it and returns it interwoven with the memory of joy, love, and the happiness of music. Bonnie Tyler is not and will never be aged by years; she is an exceptional international artist, ageless, representing only a wonderful century of music: the golden age! Unchanged in beauty and physical charm, she is as seductive as an orchard, the porch of spring. And her songs acquire the richness of time, year by year gathering within them, like old wine in cellars, the aroma of taste and the silk of the message. Besides those of old, which do not perish—just as leaves do not perish on tree branches, but fall to feed the earth of the root—Bonnie Tyler incessantly and endlessly amazingly launches new and newer hits; her repertoire, her voice, her physiognomy perpetuating themselves with the freshness of her first beauty. The Sala Palatului in Bucharest was for one day a place of soulful peace, a dwelling and an earthly heaven of human hope filled with immortality, without the tempters of material good, but with a melting zeal for the fullness of the happiness of music.

There is a need in Romania for impresarios thanks to whom trains carrying beloved artists—Romanian and international—arrive at the stations of the souls of music lovers. In that sublime October 2014, the train with Bonnie Tyler and Smokie arrived! My luck was not only to see and listen to Bonnie Tyler in the show, but also to have been received by the artist in the dressing room for a few minutes of a sliver of conversation—syllabized by me, likely because I had become more intimidated than I ever thought could happen to me! The public was summoned to a musical fairyland, and I had the chance to be present as well. What a wonderful thing the splendors of music are…! The show with Bonnie Tyler exemplified this in Bucharest, a seduced public being the proof that a grandiose musical show fascinates and inspires!

October 13, 2014, one of the enchanted days of the one writing this book! The meeting with Bonnie Tyler planted an infinite love in his heart; beautiful people cannot pass through anyone’s life without leaving the shadow of a tremor, like the shadow of a flower in the light of the eyes; the songs of the artist Bonnie Tyler flood the heart with pleasure and joy like the refreshing of a desert invaded by the upper river of the clouds, after which the grass sprouts and the flowers explode, and all the souls of living beings dried by thirst and ravaged by hunger revive, restarting their cycle of returning to nature’s life-giving abundance; my reception in her dressing room and our conversation were life-giving moments of such beautiful memories that whenever the artist returns to my mind, it is my feast day…! The day I met Bonnie Tyler at the dressing rooms and exchanged a few words with her that I forgot right then, a thought sprouted in me—then hesitant and unfathomable with hope, now transfigured into fulfillment: creating a book of essays for Bonnie Tyler. The book in question does not rise to the value of a work with scientific biographical value, highly documented and organized in the rigor of a chronology without deviations, errors, omissions, or falsehoods. But neither does it descend to the sub-level of minimal significance that it earns through the emotional element of the essayistic literary genre, which renders the inner freedom to unfurl words in which nothing is shackled by exactitudes of presentation—everything is liberated from the consciousness into beautiful contemplations. Just like these, about an artist whom we have always loved and about whom today I have decided to say how much…!

I adore her melodies, the distinct timbre of her grave and tender cello-like voice, the bodily energy of her stage movements covering the entire perimeter of the splendors of the show full of charm and grace. Between the musical sounds of her voice transfigured into miraculous melodies that conquered the world, there is no silence, as Johann Sebastian Bach liked there to be. He says about superb music: „Music is nothing but a combination of sounds and the silence between them. The secret consists of playing the notes correctly at the right moment.” Bonnie Tyler would belie herself if this thought belonged to the vocal amplitude of her, with high vibrations, albeit in a somewhat gritty tonality without being harsh, but harmoniously crystallized and extremely pleasant. As far as this artist’s voice is concerned, there can be no talk of silence. On the contrary, between the sounds of her voice, echoes of them are emitted, in an arched displacement, seemingly strained and with resonances in a hum emitted by the vibrations of the vocal cords. That is why the melodies she performs have a musical language of their own, unmistakable, insoluble in any attempt at imitation, for Bonnie Tyler does not sing like anyone… Bonnie Tyler sings only and only like Bonnie Tyler. This language belongs to the soul, the soul being, also, the language of love, for without love it would not coexist with music, but only in this case with a stony silence. The soul, the musical voice, the music, the artists who compose and perform it, the public who places them in the front places of consciousness would not be mysteries, graces, vocations, human values planted naturally and enshrined in man… they would entirely be mistakes of the eternal and infinite universe…!

Therefore, we now open a book at every moment refreshing through the wonderful beauty of the sublime Bonnie Tyler, a book of essays for her, desired to be read with joy, and which I would name like the poet Tudor Arghezi named his: „pocket book.” Because the size of this book does not correspond in proportionality to an ordinary pocket, we could transfigure our hearts into pockets, for the hearts of those who love Bonnie are nothing but great…!

Note: The love in the message subscribed to this book is a flame of the positivity of the soulful life that the angel in each of us humans wishes to be solidary in hope with anyone who nourishes the ideals of love and hopes for their love…! During the days of work on the book, I received news that the Romanian media does not cover densely or generously in spaces of public interest, the primacy in this sense being held by the current political fact. Regrettable! As far as I am concerned, I resorted to the external possibilities I have, ensured by people from the staff and entourage of the adorable artist Bonnie Tyler, the information received being in encouraging ascendancy regarding her health affected in the spring days of 2026, which caused her emergency hospitalization at a hospital in Faro, Portugal. Nothing is sadder than this sudden news, about which I searched for details in many places. As usual, I found short, sensationalist news, so I directed my attention toward sources more direct and close to the artist. The to-the-point statements in pure form, without exaltant elements, which succeeded on the Official Facebook Group of the WhatsApp channel of the merchandise store, seem revealing to me, from which we reproduce below, in quotes, as sources agreed upon and supported by the artist; we do this for accuracy and the avoidance of any errors or omissions, even if not ill-intentioned, the respective communiqués respecting the chronology contained in the publication dates and in themselves:

May 6, 2026 News

            Statement regarding Bonnie’s health We are very sorry to announce that Bonnie has been admitted to the hospital in Faro, Portugal, where she has a home, for emergency intestinal surgery. The surgery went well and she is now recovering. We know that all her family, friends, and fans will be worried by this news and will wish her a full and speedy recovery.

May 8, 2026 News

            Updated statement regarding Bonnie’s health Thank you for the incredible outpouring of love and well wishes we have received for Bonnie over the past few days. It truly means the world. Bonnie has been placed in a medically induced coma to aid her recovery. We know you all wish her the best, and we ask for privacy during these difficult times. We will issue a new statement when we are able.

May 12, 2026 News New statement regarding Bonnie’s health As of this morning, Bonnie remains seriously ill but stable in the hospital in Faro, and her doctors remain confident that she will make a full recovery.

            Bonnie’s family is very disappointed by the many grim and untrue rumors currently circulating in the press and wishes to clarify that Liberto Mealha does not represent them in any way and has not contacted them regarding Bonnie.

When there is further news about Bonnie’s condition, we will issue another statement, but we ask the press to stop speculating or publishing wild rumors, which only serve to upset her family, friends, and many fans, and we again ask for privacy and decency during these difficult times.

May 14, 2026 News

            MP Carolyn Harris wishes Bonnie well during Business Questions We are extremely grateful to MP Carolyn Harris for paying tribute to Bonnie during today’s business questions in Parliament and for wishing her a full and speedy recovery.

„The Welsh, known for our singing, are currently united in our concern for Swansea’s global superstar, Bonnie Tyler, who has been hospitalized in Portugal due to health issues. Will the Leader of the House join me in wishing Bonnie a speedy and full recovery? And, as the song goes, which she first recorded in ’88, is she not ‘Simply the Best’?”

June 3, 2026 Blog A note from Bonnie’s digital team Hi everyone. We recently shared a reminder for our community in our Facebook group. To ensure this message is accessible to all fans, we are republishing the full note here on Bonnie’s official website:

No further updates have been issued regarding Bonnie’s continued recovery, but we must assume that no news is considered stable and that she is in the right place. I thought it would be good to write a quick reminder not to trust random social media pages sharing photos (often AI-generated) and fake stories about what has happened. Bonnie remains in Portugal, which is the best place for her at the moment, as her care continues.

I hope everyone is well – it is a difficult time. I take comfort in the fact that so many people have written to her wishing her the best and saying they have been through similar situations. It seems to be the kind of thing that can take a long time, so patience will be essential.

The last official statement ended with: „When there is further news about Bonnie’s condition, we will issue another statement, but we ask the press to stop speculating or publishing wild rumors, which only serve to upset her family, friends, and many fans, and we again ask for privacy and decency during these difficult times.”

So, in the meantime, we can assume that things are proceeding at a slow pace and that we should continue to give her family the space and patience they need and trust that the doctors are handling the situation.

I direct my total, optimistic, and encouraging support toward the health struggle of the artist Bonnie Tyler. To this ideal, I subordinate the written message of this entire book, as well as its positive and love-filled spirit.

The music performed by Bonnie Tyler is a reflection of the artist herself. We only need to look with our soul and mind into her songs, and we will contemplate, as if in deep wells, the bright eye of the sky—the beautiful, sky-colored eyes of the gorgeous artist—and the vibrations of her voice, moving like the wind disturbing the green flames of the leaves.

Love is not self-sustaining. It fervently seeks places where destiny crafts clean and clear windows upon which the silver rays of the moon and stars, called out by voices of sun and spirit, are poured forth, into the rhythm of the marvelous birds. These places are the property of music, at the price of talent squeezed to its very last drop through hard work and seriousness. And today, here, the name of all the incarnations of those revealed above is the voice of the artist Bonnie Tyler, her melodies, her grace, her laborious dedication, and the duty elaborated and applied consistently in her human and artistic interrelations…!

And the noun music has the pronoun Bonnie, while the pronoun Bonnie has the noun love. A love of hers for song, the performing arts, and the public, as well as the reverse of these, like a sweet ricochet of love for love…! (Aurel V. ZGHERAN)

by

Referinţă Bibliografică

Octombrie în farmecul muzicii/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 9 iunie 2026