PĂSĂRI CALĂTOARE
(Neagu Corneliu, 22.07.2019)

Spre țări străine păsări călătoare
la început de toamnă trec în zbor,
le însoțesc până departe-n zare
cu ochii-ntinși pe-o aripă de dor.

De cum dispar, în cuget se arată
păreri de rău venite din trecut
pe-o margine de umbră răsfirată
peste-amintiri de care n-am știut.

Mă reîntorc, cu gândurile toate,
prin anii duși cu tinerețea mea,
ca să-mi adun regretele lăsate
pe cioburile sparte dintr-o stea.

Tu ai rămas privind îngândurată,
cu lacrima curgând ca un izvor,
dar te ridici spre înălțimi deodată
regină-n stolul care trece-n zbor.

Dispari din amintirea mea târzie
cu stolul care tocmai a trecut,
dar te întorci pe dorul renăscut
în cântecul vrăjit de ciocârlie.

Facebooktwitterby feather