PAȘI PRIN ISTORIE, CĂLĂTOR PRIN TIMP – LEGENDELE ȘI MISTERELE OLIMPULUI…
#AnnaNoraRotaru – autor

OLIMPUL, cel mai faimos munte din Grecia, a vrăjit pe omul preistoric care s-a aciuat la poalele lui prin frumusețea, vârfurile-i înalte și farmecul său desăvârșit. Nu numai altitudinea îi conferă această faimă, ci faptul că locuitorii antici, impesionați fiind de măreția lui, vor considera că este lăcașul celor Doisprezece Zei ai credinței lor, Dodecatheonul. Prin urmare, mitologia greacă este strâns legată de Olimp făcându-l un pol de atracție pentru mii de turiști de-a lungul anilor și până azi. Se găsește la limita dintre Macedonia si Thessalia. Este cel mai înalt munte din Grecia cu o altitudine de 2918 metri, unde supraviețuirea umană nu-i posibilă, de-aceea a fost socotită ca reședință a celor 12 zei „olimpici”, unde vârful său, Panteonul sau Mytikas, era considerat punctul de întâlnire al zeilor cu aprinsele lor discuții. Conform legendei, și după descrierile lui Homer, ei trăiau în cheile și pliurile muntelui, unde erau situate palatele lor. Pe vârful Ștefani de azi, era tronul lui Zeus, de unde-și dezlănțuia fulgerul. Împreună cu Zeus erau: Hera, Hestia, Demeter, Poseidon, Athena, Apollo, Artemis, Hermes, Aris, Afrodita și Hefaistos. Culmile maiestuoase întotdeauna acoperite de zăpadă ale Olimpului au impresionat sufletele vechilor greci și au fost considerate un loc sacru. Astfel, din marea multitudine de zei și eroi ai mitologiei grecești, grecii antici au ales pe cei doisprezece mai reprezentativi, importanți și simbolici și i-au așezat ca fiind ocrotitori și judecători, în palatul olimpic din vârful Mytikas, un vârf pe care nu l-au călcat niciodată din cauza sfințeniei sale. Vechii greci și-au proiectat asupra celor 12 zei propriile lor defecte și calități, pasiunile și slăbiciunile lor, iubirile și conflictele dușmănoase, coșmarurile și visele.
În căteva cuvinte, vă voi spune câte ceva pentru fiecare-n parte, ca aduceri aminte:
– ZEUS, DIAS (Jupiter), „Tatăl zeilor și al oamenilor”, este regele Olimpului, conducătorul celor Doisprezece, stăpânul fulgerelor, pedepsitor și protector, iubitor și stăpân al războiului, care l-a învins pe tatăl său Cronos și i-a aruncat pe titani și pe giganți( ciclopi ) în Iad-Tartara numit. A fost conducătorul incontestabil al universului și a controlat totul. Cunoscut pentru relațiile sale amoroase, a provocat întotdeauna gelozia soției sale, Hera.
– HERA, soția lui Zeus avea ca scop principal să protejeze femeile și căsătoria pedepsind numeroasele amante cu copiii nelegitimi ai soțului ei din relațiile extraconjugale. Hera pleca deseori dar se întorcea mereu la soțul ei. Se presupune că putea să nasca singură copiii, fără participarea lui Zeus.
– POSEIDON (Neptun) era zeul mării, al apelor și izvoarelor, stăpân al fenomenelor geologice. De-un popor naval ca grecii, Poseidon era venerat ca fiind zeul suprem al marinarilor. Lupta sa personală cu Odiseu, după ce acesta din urmă l-a confruntat, a fost motivul pentru care a trebuit să navigheze timp de zece ani până când a reușit să se întoarcă la Ithaca.
– ATHENA era zeița războiului devenind apoi zeița protectoare a Atenei, simbol al înțelepciunii. Conform legendei, ea a țâșnit prin capul lui Zeus ținând o suliță, un scut și purtând coif. Nu avea relații amoroase și simboliza virginitatea eternă. Orașul ei preferat era Atena, după care acesta și-a luat numele, având ca simboluri sulița, bufnița și măslinul.
– DEMETER( Dimitra ) era zeița vegetației și agriculturii, protejând în special culturile de cereale și pe agricultori. De asemenea, ea a fost cea care avea grijă de Misterele Eleusiniene. Una dintre cele mai mari și mai vechi zeițe ale mitologiei grecești antice, Demeter, a fost una dintre cele mai inacceptabile în dragoste zeițe. Cu toate acestea, Zeus transformat într-un taur a reușit să o înșele și din unirea lor a ieșit Persefona.
– HEFAISTOS (Vulcan) era un zeu urât la înfățișare și trup, cu malformații, trăia subteran, era zeul focului, un geniu însă, plin de inventivitate, cel mai priceput în construcții și metalurgie, un foarte bun tehnician, creând din lut prima femeie muritoare (Pandora), dar și primii roboți: Talos (garda Cretei), fete de aur, câini de bronz.
– APOLLON, fiul lui Zeus si Lito, era zeul luminii, muzicii și armoniei. Născut pe insula sacră Dilo, a urcat Muntele Olimp chiar din prima zi. Odată, după multe peregrinări, a ajuns la Delphi, a ucis pe teribilul Python care păzea izvoarele (de aici adjectivul „Pythios” și preoteasa „Pythia”) și a întemeiat primul oracol, cel de la Delphi.
– ARTEMIS (Diana) sora geamănă a lui Apollon, a fost zeița protectoare a pădurilor și-a animalelor sălbatice, zeița vânătorii, ocrotitoare a mamelor, copiilor și a femeilor din mediul rural. Așadar, zonele în care era venerată erau întotdeauna fertile, în timp ce în locurile care nu o onorau, localnicii se confruntau cu mânia ei. De aceea, una dintre caracteristicile ei a fost cruzimea față de încălcătorii propriilor ei reguli. Arcul, tolba, câinele, cerbul și Luna au caracterizat-o ca o imagine în mitologia greacă.
– HERMES, zeul înaripat a fost mesagerul care a adus mesaje către zei și oameni, o calitate care l-a făcut foarte popular printre ei. Protector al negustorilor, excursioniștilor și luptătorilor, el a evoluat într-un zeu al spiritului. Deși relațiile sale amoroase erau numeroase, nu a reușit să cucerească pe Afrodita pe care și-a dorit-o dintotdeauna.
– ARIS (Marte)era zeul războiului, dar reprezentând furia și absurdul războiului, niciun oraș nu l-a făcut patron și nu a fost deosebit de iubit în cercul altor zei. Caracteristice au fost numeroasele controverse cu cealaltă zeiță a războiului, Athena, așa cum a descris Homer în Iliada. Rodul relației sale de dragoste ilegale cu Afrodita a fost Harmony.
– AFRODITA(Venus), care s-a născut din spuma mării, a fost divinizarea frumuseții feminine, zeița dragostei și-a afecțiunii. Zei și muritori, toți erau subjugați de frumusețea dânsei. Una din marile ei legături amoroase, căsătorită fiind cu Hefaistos, a fost cu Aris ! Capturați de Hefaistos, au fost legați în lanțuri, Poseidon salvându-i în cele din urmă. Desigur, acest lucru nu a împiedicat-o să-și continue relațiile extraconjugale, cu episoade similare.
– HESTIA a fost fiica cea mare și primul copil al lui Saturn și Rea, motiv pentru care a devenit mai mare peste toate zeitățile. Ocrotitoarea fericirii familiei, avea centrul casei ca sanctuar și i se oferea nu numai primul, ci și ultimul sacrificiu în fiecare adunare festivă a omului.
La periferia estică a Olimpului, în Pieria, tradiția mitologică a plasat cele nouă muze, protectoare ale artelor, fiicele lui Zeus: Klio, Efterpi, Thalia, Melpomene, Terpsichore, Polpsichore, Ourania și Kalliopi.
Pe vârfurile Olimpului, „Panteonul” și „Tronul lui Zeus”, unde a fost plasată reședința Dodecatheonului, anticii nu au încercat niciodată să pășească. Cu toate acestea, cu siguranță au ajuns la cel mai apropiat vârf, Agios Antonios, de unde au avut contact vizual cu vârful divin lăsând acolo ofrandele, dovadă fiind descoperirile arheologice relativ recente. Alegerea sanctuarului lui Zeus s-a făcut pe baza semnelor divine care erau apele cristaline ce țâșneau din zeci de izvoare și copacii seculari încercați frecvent de fulgere în timpul furtunilor de vară. La poalele Olimpului se află Dion, orașul sfânt al macedonenilor dedicat lui Zeus și celor 12 zei. În peregrinări, iubitorii de natură pot descoperi mănăstiri vechi și adăposturi în pădurea luxuriantă ce oferă imagini superbe care încântă privirea și odihnește sufletul, înconjurați fiind de această aură divină care te poate pătrunde până la ultima fibră. Vârfurile sale înalte ascunse de ceață și deseori norii grei, coborâți, prevestitori de furtuni, au impresionat și cucerit pe oamenii preistorici ce trăiau la poalele lui, înca din epoca fierului, așezările lor fiind descoperite în săpăturile arheologice înfăptuite ! De la localnici au rămas vii legendele ce-au stat ulterior la baza Legendelor Olimpului. Săpăturile arheologice care au început încă din anul 1928 continuând până și azi, au dezvăluit importante descoperiri din epoca macedoneană, elenistică și romană. Pimblia si Livithra sunt alte două orașe de la poalele muntelui, asociate cu mitul lui Orfeu și misterele orfice.
De-a lungul secolelor s-au făcut multe încercări de a cuceri cel mai înalt vârf al Olimpului, Mytikas (2.918 m.), dar abia în 1913 au reușit. Istoria îl menționează pe Sfântul Dionisie ca fiind primul explorator al Olimpului la începutul secolului al XVI-lea. Potrivit altor istorici, sultanul Mehmet al IV-lea Vânătorul revendică titlul. În iulie 1780, ofițerul naval francez Sonini a încercat fără succes să atingă cele mai înalte vârfuri ale Olimpului. De atunci, eforturile au fost continue, până la 2 august 1913, când doi elvețieni, Fred Bouasona și Daniel Bo-Bovi, în frunte cu vânătorul local Christos Kakalos, au urcat pe cel mai înalt vârf al Olimpului, Mytikas. Cei trei alpiniști au început urcușul pe 29 iulie 1913, urmând traseul clasic către capela profetului Ilie. Pe 30 iulie, ajungând la destinație, se confruntă cu Mytikas, dar decid să se întoarcă la baza lor pentru că deja se întunecase. A doua zi decid să se incumete să continue marea lor expediție. În zorii zilei de 2 august fac un efort final și în ceață ajung pe la 9 dimineața pe un vârf pe care îl consideră ca fiind cel mai înalt. L-au botezat „Vârful Victoriei”. Dintr-o dată, însă ceața se destramă și scoate la iveală că vârful cel mai mare nu este cel ce tocmai l-au cucerit. Christos Kakalos, de unul singur urcă desculț, către Mytikas rămânând astfel în istoria locală ca pionier în cucerirea celui mai înalt vârf ! În ce privește pe Sf. Dionisie, exploratorul, în cinstea lui s-a contrsuit Mănăstirea Ag Dionisios, situată la 850 m în inima Olimpului: În anii 1790-1791 a fost arsă, așa cum se menționează în corespondența părinților mănăstirii. În 1821 mănăstirea a fost ocupată de Velis Pașa, fiul lui Ali Pașa. După trei zile de asediu, a ordonat să fie jefuită și iarăși incendiată. Starețul mănăstirii, Metodios Paliouras, a fost spânzurat împreună cu alți 12 călugări ai mănăstirii în piața centrală din Larissa. La revoluția Olimpului din 1878, mănăstirea a participat din nou activ, oferind adăpost femeilor și copiilor din Litochoro. În timpul luptei macedonene, a existat din nou un adăpost pentru militanți și o stație de alimentare. În aprilie 1943 a suferit cea mai mare distrugere, fiind aruncată în aer de germani, pentru că gherilele grecești acolo își găseau adăpost. https://www.youtube.com/watch?v=WqVGH-krU98&t=10s
Ceea ce te poate fermeca trezindu-ți imaginația, este auzul nenumăratelor povești, legende, evenimente și mărturii cu scenarii de ficțiune științifică, de la apariția OZN-urilor până la câmpuri electromagnetice puternice care te pot anume influența etc. Nu există dovezi, dar oricum miturile sunt întotdeauna fascinante. Enumăr doar câteva dintre cele mai populare povești rătăcind în jurul acestui munte sacru :
-1. COROANA LUI ZEUS: se spune că la răsăritul soarelui umbrele create în vârful muntelui, pe Stefani (al 3-lea cel mai înalt vârf al Olimpului), înfățișează fața lui Zeus cu trăsăturile sale dure, ca sculptate în stâncă, dupa cum se vede in fotografii, când s-a surprins momentul.
– 2. PIRAMIDELE OLIMPULUI: conform tradiției și estimărilor, vârfurile piramidale ale Olimpului nu sunt întâmplătoare, ele datând din cele mai vechi timpuri, pe vârful lor găsindu-se zonele Toumba, Ag. Antonios și respectiv Profitis Elias. Ceea ce întărește această supoziție sunt distanțele și gradele formate de unghiurile lor. Conform cercetărilor, cele 3 stele ale centurii Orion pe cer (așa-numitele „Trei Regate”) au exact același unghi. Dintre aceste trei stele, două sunt în linie dreaptă, iar a treia este la 27 de grade distanță. În timp ce exact același lucru este observat în piramidele din Ghiza din Egipt, punându-se astfel întrebarea dacă aceste piramide ale muntelui sunt naturale sau artificiale.
-3. OZN pe Olimp? S-au răspândit zvonuri despre un obiect zburător necunoscut care își face apariția în general, în zona mai largă a Olimpului. Conform mărturiilor celor care l-au văzut, apare cu o viteză extraordinară dinspre mare și în câteva secunde ajunge în vârful Olimpului dispărând în spatele lui. Firește, poveștile și miturile despre extratereștri monopolizează discuțiile; alții sunt de părere că acesta este un test pentru aeronavele care vor fi folosite de militari în viitor.
– 4. UȘILE OLIMPULUI: (Peștera Tsakalopetra): zona „Portes of Olympus” este una dintre cele mai puternice părți geomagnetice ale Greciei. Se spune că puternicul câmp geomagnetic și electric cu care este încărcată peștera a trezit interesul oamenilor de știință de la NASA pentru a efectua diverse experimente. Peștera Tsakalopetra are o istorie lungă, deoarece în timpul ocupației turcești, a fost un loc de adunare al Societății Prietenia-Eteria (Philiki Hetairia), concomitentă cu cea a Societăților Frăția și Junimea în țările române, acolo făcându-se pe-ascuns planurile pentru mișcările revoluționare de eliberare pe perioada 1820-1830 si deci a revoluției din 1821. Anul acesta, se vor sărbători pe 25 Martie împlinirea a 200 de ani de la revoluția poporului grec împotriva dominației otomane pentru crearea statului independent. Întreg ellenismul din toate colțurile lumii va sărbători evenimentul grandios, în America, în Australia chiar Opera din Sydney va fi aprinsă cu un uriaș steag grecesc. Australia onorează Revoluția greacă din 1821 și mulțumește comunității grecești pentru contribuția sa la această țară; astăzi, oricât i se caută inversul, Hellas luminează Universul cu istoria, spiritul, peste tot și întotdeauna ellenismul fiind o lumină, pe care nimeni nu o poate stinge, un punct de referință al întregii umanități ! Revenind, în interiorul peșterii există o mică biserică în care Eteria a lăsat locuitorilor documente-ordine, care sunt păstrate până în prezent.
– 5. MUZELE PIERIDES ! Legenda muzelor Pierides este bine cunoscută locuitorilor satelor din jurul Munților Pieria. În această zonă veți auzi mai multe povești de fenomene misterioase, cum că trecătorii, locuitorii zonei ar fi văzut fete goale dansând și cântând în pădure, descriindu-le ca fiind muze. În mitologia greacă, nimfele Pierides erau cele nouă fiice ale lui Pieros și Εvipis și locuiau în Pieria. Ele aveau un glas fermecător și fetele din Pieria au vrut sa se ia la întrecere cu muzele la cântat, pierzând la concurență, însă, nimfele s-ar fi răzbunat transformându-le în ciori.
– 6. BISERICA PROFETULUI ILIE ! Mulți locuitori și oameni de știință au raportat că în zona în care se află Biserica Profetului Ilie pe Muntele Olimp, există câmpuri electromagnetice foarte puternice. Mărturiile multor participanți în timpul slujbei bisericești susțin sentimentul de fiori, precum și de-a li se ridica părul pe cap de la marea încărcătură electrică a spațiului.
Muntele Olimp, cel mai înalt munte din Grecia și-al 2-lea din Balcani este declarat în patrimoniul mondial UNESCO, fiind considerat primul parc național din țară (din1938), un loc mitic, misterios și extrem de impresionant. Miticul Olimp este una dintre cele mai căutate destinații din Grecia, combinând în mod ideal munte și mare oferind vizitatorilor săi experiențe unice, atât în ​​așezările pitorești și tradiționale de pe versanții săi verzi, cât și pe faimoasele plaje de la poalele sale. Pantele înverzite, prăpăstiile adânci, zeci de vârfuri netede, dar și stâncoase, pajiștile, multele izvoare și lacurile creează un peisaj de o frumusețe naturală rară care captivează. Pentru iubitorii de natură și drumeții avizi din întreaga lume, este punctul lor de referință în Grecia. Imaginația este încântată de ceea ce ascunde miticul munte în fiecare colț, majoritatea dorind să-i cucerească vârfurile cele mai înalte. Ministerul Culturii din Grecia a declarat Olimpul, ca sit arheologic și istoric, datorită monumentelor împrăștiate pe care le întâlnești la tot pasul, în stare excelentă. Cu sigurănță sunt frumuseți ce merită să fie văzute, pentru a ne hrăni din magia vremilor apuse, dar și din aceea ce numai mama-natură ne-o dăruiește oricând, la orice pas cu mâinele-i întinse !
______________ NORA ______________
19 /3/ 2021

by

Referinţă Bibliografică

PAȘI PRIN ISTORIE, CĂLĂTOR PRIN TIMP – Legendele și misterele Olimpului/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 22 martie 2021