Mi-e sufletul o colonadă
22 Aprilie – Ziua Terrei
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers,
un univers în care fiecare cuvânt nerostit capătă valoare de vers,
un vers ce dă sens și rost existențial formalității cu nume de trup trecător –
mormanul de materie destinat purificării prin putrefacţie,
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers,
un univers în care cuvântul se transformă’n lacrimă,
o lacrimă ruptă din nemărginire de univers,
mi-e sufletul o colonadă ce dă sens și rost Sufletului meu
în cuvânt-vers-lacrimă-Univers.
Paleta-Suflet
am încercat, adeseori, să identific culoarea sufletului meu,
într-un perpetuum amalgam de culori, trăiri, sentimente…
(uneori nedefinite și nerostuite, dintr-o veșnică teamă de mistificare de Eu),
am disecat pe paleta-suflet un Curcubeu-
și fiecărei culori, însumate’n șapte, i-am dat un Nume și un Rost-
– roșu – căpătă nuanță de Iubire și rost de inimă binecuvântată,
– portocaliu – strălucire de Soare în rostuirea dreptului la zâmbet,
– galben – raza de lumină ce ocrotește chipul pruncului din leagăn,
– verde – e firul de iarbă ce prinde viață odată cu Învierea,
– albastru – culoarea infinitului oglindita’n apa mării,
– indigo – îmbrățișarea lunii ce dă rost rotund pământului ,
– violet – e orizontul privirii tale, cufundat în iubirea mea,
culorile toate, însumate’n șapte, formează o Paletă-Suflet, sub chip de Curcubeu.
Suflet…puritate de cristal
din altare scrijelite în simțiri și trăiri bicefale
vreau să-ți închin mii și mii de osanale,
pe muzică de rit atemporal
te încrustez în sideral piedestal
de teamă să nu te frâng
să nu te sparg
de teamă să te expun în cercuri concentrice realității crude,
după cum zi de zi hidoșenia capată formă de portrete nude,
Da!!!
mi-e teamă,
mi-e teamă să nu te frângi,
să nu te spargi
suflet…puritate de cristal.
POP STELU


