Sufletu-mi, chircit de durere, a îngenuncheat în faţa implacabilului Destin, mut ca un sfinx, plângându-şi neputinţa în faţa sa, pentru că, astăzi, 14 iulie 2015, după lungi şi grele suferinţe, scriitorul Gheorghe Chirtoc a plecat Dincolo…

Pe OMUL şi SCRIITORUL GHEORGHE CHIRTOC l-am admirat, l-am stimat şi l-am preţuit, pentru cine-a fost şi ce a scris. Am ţinut mult la dumnealui, fiind pentru mine un adevărat model, prin felul de a fi şi de a se comporta, pentru concepţiile sale de viaţă, dar cel mai mult, pentru dragostea sa faţă de locurile natale, faţă de oameni, faţă de neamul său, pentru respectul faţă de muncă şi seriozitatea sa în  tot ceea ce făcea. Am admirat capacitatea  sa la efort, pentru că scria în acelaşi timp la mai multe romane. Poate, din această cauză, cred că i-au rămas în memoria calculatorului câteva romane neterminate.

Să ne mulţumim totuşi, cu cele cinci romane publicate şi unul rămas în manuscris, cu speranţa că şi acesta va vedea lumina tiparului.

Ceea ce caracterizează romanele lui Gh. Chirtoc este IUBIREA. Acea iubire nedisimulată şi nedeclarată, dar simţită din toate filele operelor sale. Despre meleagurile natale spunea în „Jurnalul nescris al unui sat”: „Dealul are demnitatea şi măreţia codrilor lui, a izvoarelor limpezi, candelabrele pomilor înfloriţi şi plini de rod, larma, veselia şi nebunia bahică din perioada culesului de vii”. A iubit ca nimeni altul, caii, pe care i-a învăluit cu acea căldură izvorâtă din marele său suflet şi talent. I-a iubit pe ostaşii români şi le-a descris tragedia cu toate suferinţele îndurate pe front şi în prizonieratul din iadul siberian. Le-a revelat omenia şi comportamentul din situaţiile extreme în care erau purtaţi în război. A sondat în adâncurile sufletului românesc, în romanul „Mărturisirea”, dând la iveală caratele acestuia, chiar când este purtat în vârtejul păcatului. A fost un pătimaş al istoriei, căutând în negurile sale cauzele tragediei acestui neam românesc, pe care l-a iubit cu aceeaşi patimă.

A fost un povestitor neîntrecut şi un maestru al scriiturii pe mai multe planuri spaţiale şi temporale, dar cu o curgere fluentă şi coerentă a naraţiunii. Prin folosirea cu măiestrie în dialogul personajelor, a limbajului adecvat şi specific locului şi timpului, a reuşit să dea culoare şi atmosferă de un pitoresc aparte, atât de plăcute lecturii. Dar şi prin descrierile şi comentariile sale, atât de condimentate şi mlădiate cu subtile şi insolite expresii stilistice, care dau parfum şi culoare poveştii, romancierul Gh. Chirtoc s-a dovedit unul dintre cei mai valoroşi romancieri ai literaturii române. Timpul va fi cel care va scoate la suprafaţă valoarea sa, răsplătind talentul, dar şi strădania sa, de a realiza aceste preţioase opere.

Cu profund regret îi voi purta în suflet amintirea şi îi voi preţui mereu valoroasa operă.

Dumnezeu să-l odihnească!

Cei care doresc să-l însoțească pe ultimul drum pe prietenul nostru dr. Gheorghe Chirtoc, o vor putea face, începând cu ora 10, la Focșani, de la Capela bisericii Nașterea Maicii Domnului, vis-a-vis de Teatrul Municipal Mr. Gh. Pastia (imediat după giratoriul de pe Cuza Vodă), unde este depus corpul neînsuflețit al romancierului vrâncean.

Năstase Marin, Galați

Redactor-senior Armonii Culturale

by

Referinţă Bibliografică

ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!../ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 15 iulie 2015