Mă culc în gând cu Tine, Doamne,
Și mă trezesc cerându-Ți iar
Să – mi fie ziua minunată,
Să fie binecuvântatu-Ți dar.
Îmi plec smerit genunchii iară
În fața chipului sfințit
Și gura mea rostește ruga
Din zori și până-n asfințit.
Dă, Doamne, omului putere
Să fie cel de la-nceput
Cu sufletul curat, și-n minte
Să-i fii Tu cel neîncăput.
Coboară, Doamne, -n lume duhul
Al binelui și al blândeții
Să curețe cenușa urii
Ce-ntunecă mirajul vieții.
Nu ne lăsa în rătăcire
De-a lungul vieții să umblăm,
Ne dă înțelepciunea minții
Ca-n toate Ție să -Ți urmăm.
Autor: Georgeta Tudor, membru în Liga Scriitorilor Români.
by