Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » SÂNZIENELE ÎN TRADIȚII ȘI MITOLOGIE

SÂNZIENELE ÎN TRADIȚII ȘI MITOLOGIE

SÂNZIENELE ÎN TRADIȚII ȘI MITOLOGIE

Originea „Sânzienelor” se află într-un străvechi cult solar şi se mai numește în mitologie – „Cap de vară” sau „Amuţitul cucului”. Cucul este pasărea care cântă doar trei luni pe an – de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 – 22 iunie) sau la Sânziene, pe 24 iunie. Când cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
Etimologic, denumirea de „Sânziene” se referă la trei elemente strâns legate între ele.
– Primul se referă la zâne, de obicei bune, harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie – noaptea Sânzienelor.
– Al doilea este reprezentat de florile galbene, care înfloresc în preajma zilei de 24 iunie și au efecte magice, fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume.
– Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României – Drăgaica.
– În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
– Din 2013, Drăgaica este Ziua Universală a Iei, dedicată promovării iei românești, la inițiativa comunității „La Blouse Roumaine”.
– În folclorul românesc, Sânzienele sunt reprezentate de fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, imaginate adesea dansând.
Ele sunt considerate zâne ale câmpului, care atribuie proprietăți deosebite florilor şi buruienilor, în preajma sărbătorii de 24 iunie, când devin plante de leac. După sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, nu mai cresc și își pierd proprietățile.
Leacul Sânzienelor. Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, era un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac. În noaptea de Sânziene răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.
În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor, iar roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi de piele.
Magia iubirii. De această zi sunt legate diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei.
În noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji: își înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, îşi puneau în păr sau în sân floarea „Drăgaică”, pentru a atrage atenţia asupra frumuseții lor în tot cursul anului.
Fetele mai aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de așteptat.
Dansul Drăgaicei. Din spice de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau „dansul Drăgaicei”. Acest dans era o invocaţie pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară se credea că, odată cu Drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.
În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.
Roua miraculoasă era strânsă dimineaţa zilei de 24 iunie, când multe fete obişnuiau să se scalde în roua din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales se fereau să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu acea rouă era sănătos şi drăgăstos peste an.
Târgul Drăgăicii. În ziua de Sânziene se ţineau bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Argeş, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa.

– În tradiția creștină, pe 24 iunie, credincioșii ortodocși sărbătoresc „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, considerată sfântă și nimeni nu trebuie să lucreze.
Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de „Moșii de Sânziene”, se face curățenie la morminte, se pun flori, se aprind lumânări și se da de pomană la cimitir.
Descântec de iubire. De asemenea, fetele obişnuiau ca, în timpul zilei, considerată o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul.

De Sânziene sau Drăgaică își serbează Ziua onomastică, nativele cu numele: Sânziana, Zina, Draga și derivate din acestea.
La mulți ani sărbătoritelor zilei de Sânziene / Drăgaica!
Documentare: Internet

Maria Filipoiu

RITUALURI DE SÂNZIENE

Vin obiceiuri străbune,
în ziua de Sânziene,
tineri la horă s-adune,
cu mister ce-n sorți se cerne.
*
Drăgaica în cununițe
e aruncată pe case,
să împlinească dorințe
fecioarelor grațioase.
*
Cununița suspendată
pe acoperiș de casă,
duce veste minunată,
despre tânăra mireasă.
*
Junele care iubește
fecioară cu fantezie,
un inel îi pregătește,
s-o ceară-n căsătorie.
*
Bântuită este noaptea,
de iele-n locuri deschise,
căutându-și jumătatea,
cu-al iubirii foc aprinse.
*
Chiuie de voie bună,
ca fantasme în straniu joc.
Iar pe cer se-aprinde Lună
plină de al dragostei foc.
*
Lângă izvoare poposesc,
istovite de cale grea,
beau apă și se răcoresc,
în zori să își ducă vraja.
*
Locul pe care au jucat
năvalnice Sânziene,
rămâne ars și însemnat
de sinistre fenomene.
*
Omul ce-n el nimerește,
e nenorocit pe viață,
ca chipul i se pocește
și de leac n-are speranță.
*
Cei ce cred vrăji de moroi,
s-alunge spirite rele,
cu leuștean și usturoi
împodobesc ferestrele.
*
În Drăgaice încetează
manifestări malefice,
când zorile luminează
și vraja în mit se duce.
*
„Tradiții creștine și ritualuri populare”, Maria Filipoiu, Editura Paideia – București, 2008

Maria Filipoiu
24. Iunie – Sânzienele sau Drăgaica

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București