Chiar din zori, așa deodată, par a-mboboci toți merii,
Saltă ghiocei sub soare și nou val de viorele,
Ce-și culeg din cer culoare, să dea lumii-acum și ele
Vestea cea mai așteptată, a sosirii primăverii!
Ciripit de păsărele din desișuri se avântă,
Cucul cuibul își clădește tot strigându-se pe nume,
Vrăbiuța ciripește liberă în astă lume
Peste vârf de rămurele din grădină și ne-ncântă.
Râul saltă, clocotește, topind ghețuri până-n vale,
Apele își limpezește făcând cerului oglindă,
Sălcioara înflorește chiar în faldurile sale…
Glastre-nțelegând tot tâlcul par a-nmuguri în tindă,
Iar de sus străbate cântul de cocori din lungă cale
Spre țări calde-adus de vântul ce pământul îl colindă.


