Se duce Gheorghe la control
la doctorul din sat…
Avea, se pare, o problemă
și nu-i dădea de leac.
Se uită doctorul la el
și-ntreabă : Scaun ai?
Se poate, dom’le,
cum să n-am?
La masă pe ce stai?
Mă, frate, nu de scaun de-ăsta
te-am întrebat să-mi spui…
Pe-acesta, când ți-e foame, -l vrei,
și chiar la masă-l pui…
Te-am întrebat dacă ai scaun…
și câte ai pe zi.
Se uită Gheorghe, nu prea știe
cam ce răspuns să dea…
Am scaune și-n living,
pentru discuții și cafea…
Și se oprește… că doctorul
prin aer un scaun ridica…
Măi, omule, nu scaun de-ăsta
te-am întrebat de ai…
Vreau să descopăr
de-i vreo boală,
de tot se ține scai…
Da’ tron în curte,
ori în casă
cu siguranță ai…
Se uită Gheorghe tâmp la doctor :
da’ mi-s rege-or împărat
să stau pe tron, se poate?
Măi, creștine, măi, creștine,
budă ai să verși din tine?
Face Gheorghe ochii mari,
fața i se luminează:
Doctore, de ce nu zici
dacă treabă mare fac
zilnic, și mă dumiream…
Nu, se – ntâmplă și trei zile
să mai treacă… vai și-amar…
simt că ochii-mi stau să iasă,
muncind pe tron în zadar.
Și așa-nțelege Gheorghe
ce rol are scaunul,
nu-i de-ajuns să ai doar unul,
musai e-n fiece zi…
ca să-ți fie trupul zdravăn
pentru-o bună viețuire…
Bolile se mai stopează
și c-o sfântă prevenire.
25 aug. 2022, Vernești, Buzău, România – Georgeta Tudor
byReferinţă Bibliografică |