A trecut atâta vreme…
Gândurile nu-mi dau pace,
Inima în piept îmi geme
Și-n tristețe încă zace.
Aș dori să-ți cer iertare
Chiar de nu ești lângă mine,
Să rostesc cu voce tare,
Chit că îmi va fi rușine,
Tot păcatul vieții mele
Și greșelile ascunse.
Sunt mai multe decât stele
Și sunt greu a fi pătrunse…
Nu e om născut pe lume,
Știi și tu la fel de bine,
Fără de-un păcat anume,
Ce din Facere provine!
Toți greșim chiar cu privirea
Ori cuvinte necurate,
Sau cu gândul la iubirea
Din idilele furate…
Doar Iisus curat rămâne,
Cel venit să mântuiască
Și din oile păgâne
Miei neprihăniți să crească!
De la El, învățătură
A rămas iertarea noastră
Printr-o viață fără ură,
Prin iubire verde-albastră…
A trecut atâta vreme…
Vin acum să-ți cer iertare.
Vin smerit, făr-a mă teme,
Să îți fac și închinare.
Iartă-mi, tu, înșelăciunea,
Iartă-mi vorbele prea grele,
Iartă-mi gândul, slăbiciunea
De-a mă pierde-n cafenele!
Iartă-mi nopțile pierdute
Prin iatacuri parfumate,
Iartă-mi serile cernute
Cu-așteptări neonorate!
Iartă-mi lipsa lângă tine
Când erai în suferință,
Iartă-mi gesturi anodine,
Lipsa mea de cuviință!
Iartă-mi mângâierea rece
Și sărutul fără miere,
Nu-mi lăsa suflet să-nece
Într-un trup hrănit cu fiere!
Iartă-mă, să am iertarea
Celui ce ne-a dat iubirea!
Iartă-mă, că doar iertarea
Ne aduce mântuirea!
Autor: Malciu Marian

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..