Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI

TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI

TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI

Sfinții 40 de Mucenici sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxa, în fiecare an, pe data de 9 martie. Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminată din Armenia, în vremea Împăratului Licinius. Acestia nu erau doar romani de origine, ci și greci reuniți cu armeni.
Aflând despre credința lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuti cu pietre. Prin semne divine au fost întăriți în dreapta credință, iar după aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastia. La miezul nopții, unul dintre cei 40 de Mucenici, a iesit din apă, din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei rămași să îndure gerul, au început să se roage: „Ajută-ne, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, că în Tine nădăjduim, ca să nu ne rușinăm și să cunoască toți, că ne-am mântuit strigând către Tine”. În urma acestei rugaciuni s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încalzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul noptii o lumină din cer încălzește apa și că o cunună din cele 40, pogorate peste Mucenici, nu are peste cine să se aseze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.
Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Toți martirii au trecut la cele veșnice în urma acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse într-un car, spre a fi duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac. Numai Meliton, un tanăr soldat, a supraviețuit torturii. Pentru că mai respira, ostașii nu l-au pus în car. Mama sa, știind că cei 39 de confrați în suferință aveau pregătita Împărăția Cerurilor, și-a sprijinit fiul de brațe, pentru a-l ajuta să-l pună în car. Dacă îi dorea salvarea, trebuia sa fie lipsit de credința în Hristos. Meliton a murit pe drum, în brațele mamei sale.
Sfinții Mucenici și Sfintele Moaște

Numele celor 40 de Sfinti Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
În București, părticele din Moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se afla la Manăstirea Antim, la Schitul Darvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Strada Icoanei și la Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Șerban Vodă.
Tradiția creștină și ritualuri de Sfinții 40 de Mucenici

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol traditional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Măcinicii (așa cum era denumirea în vremea dacilor). În credința populară, în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor, când încep ritualuri agrare. Astfel, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bațe sau maiuri, rostind descântece, pentru ca sa iasă caldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
În ziua de 9 martie, în toate comunitațile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat și se face proba, trăgând o brazdă.
Dupa ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era curatat si purificat. Între plugari se incheiau intelegeri pentru întovarasire la arat, iar în dimineața acestei zile, plugul era scos în fața casei, în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea ciclul sărbătorilor de primăvară, presarat cu numeroase datini și obiceiuri.
Gospodinele fac în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiti sfințișori, mucenici sau bradoși, după zona geografică. În Moldova, aceștia au forma cifrei 8 și sunt copți din aluat de cozonac (cu produse de post, fiind în Postul Paștelui), copți la cuptor, apoi sunt unși cu miere, nucă și scorțișoară. În Dobrogea și în Muntenia, mucenicii sunt mai mici, făcuți din cocă pentru pâine și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și cu nucă, simbolizând lacul în care au fost martirizați soldații creștini, devenind Mucenici. Aceștia sunt duși la biserică, pentru a fi binecuvântați, din care se împarte pentru sufletele morților din neam, cu lumânare și un păhăruț de vin, restul fiind consumați în familie. Deoarece, la fiecare sărbătoare când se împart ofrande pentru cei morți, pe lângă mâncare se dăruiește și băutură, în zvonistica populară, tradiția Sfinților 40 de Mucenici a fost completată cu obiceiul de-a se consuma în cinstea Mucenicilor, 40 de pahare cu vin, ceea ce este o exagerare care amețește și smintește mintea oricăruia ce se încumetă să-și dovedească „vitejia”.
HAZ ȘI NECAZ LA „SFINȚII 40 DE MUCENICI”

Cei „patruzeci de Mucenici”,
Cu pahare mari și mici,
Vin în vatră românească,
Pe bărbați să-i… amețească.
*
Mucenici-n sărbătoare,
La bărbați umplu pahare;
Dar povara n-ar fi mare,
Dac-ar fi… puțin mai goale!
*
Tradiția e-ncălcată,
Când, cu bărbați laolaltă,
Femeia mai bărbătoasă
Bea până cade… sub masă!
*
Dragi bărbați năpăstuiți,
Păhărele când goliți,
Nu greșiți numărătoare,
Să n-o luați… pe altă cale!
*
Vin să se-ajungă la toți,
Mucenicilor ce-s morți,
Pomană-i la fiecare,
Dacă au și… lumânare!
*
Iar vinul băut este haz,
Dacă nu duce la necaz,
Când se lasă în picioare,
De greutate… prea mare!

9 Martie 2017
*Sfinții 40 de Mucenici”
Maria Filipoiu

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București