Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Ultimul Dor-Eugen Serea

Ultimul Dor-Eugen Serea

Eugen Serea
Ultimul Dor

Același dor îl am, Sublime Bard:
Să fiu lăsat, în liniștea-nserării,
Să mor și eu, sub stelele ce ard,
La marginea de lacrimă a mării…

În somnul lin, pe împletitul pat
Din ramurile codrului aproape,
Să am senin de vis, imaculat,
În armonii cerești de-ntinse ape…

Nu-mi trebuie nimic din lumea rea:
Gol am plecat, tot gol revin Acasă;
Ce altceva pot oamenii să-mi dea?
De-i slavă sau uitare, nici că-mi pasă!

Străin am fost și eu pe-acest pământ,
În trecere zorită către moarte;
De-o fi să fie ultimul meu cânt,
Pe-acesta l-aș păstra, final de carte,

Un fel de testament, prin care n-am
Ce bogății să las Literaturii
Asemeni ție, Zbor fără de hram,
Luceafăr lumii dragostei și urii,

Ci doar o rugă, una, îți solesc
Din partea unui Neam captiv în noapte:
Trimite-ne un altul, dar ceresc,
Că-i ceas târziu și vremile sunt coapte,

Ca tine cânte cer și foc și lut,
Cu apă vie aerul simțirii
Să-l primenească, pur, suav sărut
Întru unimea sfântă-aPoezirii…

vineri , 15 ianuarie 2021

Facebooktwitterby feather