Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EVENIMENT » IN MEMORIAM » Eroii Patriei, Sfinți ai Neamului

Eroii Patriei, Sfinți ai Neamului

EROII PATRIEI, SFINȚI AI NEAMULUI
   
     Eroii neamului sunt temelia jertfelnicului din dragoste de patrie și popor. – Maria Filipoiu

    „Eroismul e arta de a sluji neamul prin sacrificarea ta” – Nichifor Crainic

    Între Sfinții neamului românesc se cuvine a-i așeza pe primul loc în istoria religiei creștine, pe „Eroii Români” – temelia libertății și independenței pariei lor – România.
    Eroii neamului românesc sunt pomeniți de „Ziua Eroilor”, la praznicul „Înălțarea Domnului”, din hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la 25 mai 1920, când a fost pus în aplicare un decret prin care Primul Parlament al României Mari și Regele Ferdinand stabileau în mod expres acest fapt, prin „Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți”, promulgată prin decretul 3530 din 2 sept 1920, lege schimbată la 9 mai 1940, apoi reconfirmată prin Decretul 117/1977, iar după 1989 a revenit la data inițială. Comemorarea Eroilor căzuți în război se va face în fiecare an, la „Ziua Înălțării Domnului“, care este decretată ca sărbătoare națională, sub denumirea de „Ziua Eroilor“, consfințită de Biserica Ortodoxă Română ca „sărbătoare națională bisericească” a poporului român (2003).
   Sfinții părinți ai ortodoxiei se roagă la fiecare Liturghie:
„Ne rugăm pentru toți ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român.”
Pomenirea eroilor la slujbele Bisericii este expresia cea mai profundă a cultivării legăturii de iubire fraternă față de aceștia, semnul recunoașterii demnității lor și al respectului pentru jertfa lor.
„Eroi au fost, eroi sînt încă / Și-or fi în neamul românesc / Căci rupţi sunt ca din tare stâncă românii, orişiunde cresc…” – Ioan Nenițescu
Se face pomenirea din neam în neam a celor care s-au jertfit pentru apărarea poporului și a patriei, ca o adevărată cultură a sufletului românesc, ce simte, crede și mărturisește că iubirea este mai puternică decât moartea.
   „Dacă vrei să dobândești puterea de a suporta viața, fii gata să accepți moartea.”- Sigmund Freud
O istorie atât de bogată ca cea a românilor are o însemnătate covârșitoare pentru țară și popor, ce le conferă mândrie și demnitate națională, dar obligă națiunea la cultivarea patriotismului, păstrarea vie memoriilor înaintașilor și perpetuarea tradițiilor românești.
    „Istoria neamului românesc nu se aseamănă cu istoria altului neam, pentru că fiecare este identitară poporulului care a creat-o.”  (Maria Filipoiu)
  Generațiile care se bucură de libertate și integritate statală să nu uite că eroii neamului sunt pilde ale viețuirii și dăinuirii.  Pentru trecutul românilor, întunecat și tulbure, presărat cu cimitire ale eroilor pe teritoriul vetrei străbune, să nu fie uitați nicicând și de nimeni,  cei ce s-au făcut țărână în țărâna strămoșilor.
   „Un popor care nu-și cunoaște trecutul este condamnat să-l repete,” – Nicolae Iorga
Columna lui Traian ne pune în față primele icoane ale eroilor neamului nostru. Voievodul Ştefan cel Mare și Sfânt ne-a demonstrat cum se cinstesc eroii, ridicând primul mausoleu al eroilor noștri prin Biserica de la Războieni, unde odihnesc cei care au căzut în crunta luptă de la Valea Albă din iulie 1476.
„Poporul românesc găsise în Ştefan cel Mare cea mai curată şi mai deplină icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic la mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale”.  – Nicolae Iorga
Memorabiă a ramas lozinca sub care Voievodul Ștefan cel Marele îndemna oastea să lupte, consemnat de Barbu Ştefănescu Delavrancea.
„Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor” – Barbu Ștefănescu Delavrancea –  „Apus de Soare”
A avut cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române, domnind timp de 47 de ani (1457-1504), iar despre eroismul său au scris marii cărturari din toate timpurile ce au urmat.
Pentru eroismul sfânt în victorii repurtate și dragostea de glie fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 20 iunie 1992 și trecut în rândul „Sfinții Români – Ștefan cel Mare și Sfânt” (prăznuit la 2 iulie – Sf. Voievod Ștefan cel Mare).
   La Mărăști, Mărășești, Oituz, în Munții Tatra…, au fost mulți care ne-au arătat că urmașii nu sunt mai prejos de înaintași care au un țel comun.
„Războaiele pot fi purtate cu arme, dar numai cu oameni sunt ele câștigate. Elanul celui care conduce și abnegația celor care îl urmează conduc la victorie pe câmpul de luptă.” ― George S. Patton
Plecat-au mulți la războaiele de recuperare ori întregire a „ogorului străbun”, fără să privească înapoi, nici la copii, nici la părinți, însă purtând în inimă glasul și chipul fiecăruia, răstignite pe altarul conștiinței, cu datoria pentru țară.
„Din câmp, de-acasă, de la plug / Plecat-am astă-vară/ Ca să scăpăm de turci, de jug/ Sărmana, scumpa țară. // Căci nu-i mai scump nimică azi/ Pe lumea pământească/ Decât un nume de viteaz/ Şi moartea vitejească!” – Vasile Alecsandri –  „Peneș Curcanul”
Cădeau la porunca împăratului, îmbogățind pământul altor popoare, ca noi să gusta fructul jertfirii lor.
  „Căci moarte nu există, și ce numești tu moarte, E-o viață altfel scrisă în sfânta firii carte.” – Mihai Eminescu
Au curs râuri de cerneală din condeiele istoricilor, ca sângele eroilor în tranșeele de lupă, săpate în istoria neamului, ca noi să trăim într-o țară liberă și independentă.
„Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul” – Nicolae Balcescu, este partea cea mai vie a patrimoniului cultural, pe care ganditorii secololului al XIX-lea au lasat-o urmasilor.
   „Între operele așa de învechite ale literaturei noastre de acuma aproape o jumatate de veac, este una, cartea aceea de aur, unde povestirea are farmecul legendei, unde stilul întelept și fară de pretenții sună pe alocurea, în simplicitatea lui mândră, ca un fragment de epopee, e Istoria lui Mihai Viteazul.” – Nicolae Iorga
Eroii sunt ai națiunii române și fiecare dintre noi, indiferent de pregătire culturală și profesională, sau poziție socială, are datoria morală față de ei, spre cinstirea și recunoștința jertfei, la „Ziua Eroilor”, care ar trebuie să fie „Ziua Sfinților Eroi”, „Înălțarea spirituală a Eroilor” și „Ziua Recunoștinței Naționale”, când eroii să fie cinstiți ca niște sfinți, întrucât „patria devine eternă prin cultul eroilor” – Nicolae Iorga
„În vremea marelui război, neamul românesc s-a înălțat din jertfa sutelor de mii de vieți. În fața celor mai înspăimântătoare unelte omorâtoare, soldații României au mers cu piepturile descoperite; dacă n-aveau căști de oțel sau pavăze care să-i acopere, în schimb aveau armătura dinăuntru, oțelul sufletesc care i-a dus la glorie prin moarte.” – Constantin Bacalbașa – „Înălțimea sufletească a morților eroici”
  În semn de recunoștință, poporul are datoria morală de a-și cinsti eroii, ca jertfa lor să nu fie în zadar, ci menționată în analele Românei, ca dimensiune a demnității neamului românesc.
„Eroismul nu e decât rezistenţa la sfinţenie.” – Emil Cioran

Eroismul este dragostea rătignită pe Crucea Patriei.
Eroi au fost, sunt și vor fi, cât lumea va dăinui.   – Maria Filipoiu

Cinstire Eroilor Români!

Maria Filipoiu

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București