Tradiții și ritualuri la Izvorul Tămăduirii
În tradiția populară, Izvorul Tămăduirii este pentru fântânari (săpătorii de fântâni), cea mai bună zi din an. În această sărbătoare se sfințesc apele pentru a scăpa de spiritele rele. De regulă, preotul sfințește apa și apoi îi stropește pe credincioși, în timp ce se cântă următoarele cuvinte: „Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea Ta păzește pe poporul Tău”.
– În trecut, înainte de Izvorul Tămăduirii se curăţau şi se sfințeau fântânile. Tradiția mai spune că fântânile sfinţite la Izvorul Tămăduirii nu vor seca nici în perioadele cu secetă.
– De asemenea, pe vremuri, se credea că cine lucra în această zi era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte.
– Femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Săptămâna Luminată, un vas cu apă și îl recuperau după slujba de vineri, aveau noroc, se lecuiau și erau păzite de necazuri, când se spălau cu acea apă.
– În tradiţia populară, bolnavii care respectă ritualul şi beau agheasmă dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc. De asemenea, cu Agheasmă mică se stropesc încăperile din gospodărie, cu excepţia băii.
– Asimilarea Maicii Domnului cu Izvorul Tămăduirii nu este întâmplătoare, deoarece este mijlocitoarea noastră către Iisus. De aceea creştinii îi cer ajutor în momentele lor de boală sau de necaz.
– Tradiția mai spune că în această zi, în unele zone ale țării se practică „Jurământul juvenil”, ceremonie ce se face în fiecare an în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii, între tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani, pe criterii de prietenie, de afinitate sufletească şi de sex.
Ei rosteau cu voce tare „Jurământul”, pentru loialitate, în schimbul colacului sau al altor obiecte cu valoare spirituală, de obicei o oală sau o strachină din lut cu mâncare, întotdeauna împreună cu o lumânare aprinsă. Urma îmbrățisarea frăţească, ospătarea cu alimente ritualice şi dansul. Persoanele legate de jurământ se întâlneau anual și la Rusalii în acel loc. Dupa încheierea solemnă a legământului, copiii şi apoi oamenii maturi îşi spuneau până la moarte: surată, vere, fârtate ori verișoară. Ei se comportau ca adevărate rude de sânge: se sfătuiau în cele mai intime şi grele probleme ivite în viaţă, îşi împărtăşeau tainele, nu se căsătoreau cu sora sau cu fratele suratei ori fârtatului, se ajutau şi se apărau reciproc, până la sacrificiul suprem.
Însemnătatea Izvorului Tămăduirii
Pentru creştinii ortodocşi, cinstirea Maicii Domnului ocupă un loc deosebit în viaţa duhovnicească, orice prilej de a o sărbători constituind un moment de bucurie spirituală şi intensificare a rugăciunilor prin care îi cerem ajutorul.
În vreme de pandemie (Covid-19), când foarte mulţi oameni sunt în suferinţă, este nevoie de ajutorul Maicii Domnului. În această zi, creştinii care participă la sfintele slujbe primesc apă sfinţită, pe care o iau spre tămăduirea suferinţelor sufleteşti şi trupești, se roagă Maicii Domnului.
„O cinstim pe Maica Domnului şi ne rugăm ei pentru că tot ce am pierdut prin Eva, adică nevinovăţia, raiul, harul, familia sfântă, pe Însuşi Dumnezeu, le-am redobândit sau le putem redobândi prin Maica Domnului .”– Părintele Sofian Boghiu.
Preotul Sofian Boghiu spune despre sărbătoarea Izvorul Tămăduirii: „Maica Domnului a dobândit foarte mult har de la Fiul ei şi a fost înzestrată cu o mare putere de a face minuni. Despre asemenea minuni este vorba şi în sărbătoarea numită Izvorul Tămăduirii”
„Vineri, în Săptămâna Luminată, se prăznuieşte sfinţirea bisericii Preasfintei Stăpânei noastre şi Maicii lui Dumnezeu, a Izvorului celui de viaţă purtător. Se mai face şi pomenirea minunilor celor mai presus de fire, care s-au săvârşit de către Maica lui Dumnezeu în acest sfânt lăcaş”. – Sinaxarul zilei
În această zi, ortodocşii o cinstesc pe Maica Domnului – Izvorul Tămăduirii tuturor suferinţelor trupești şi sufleteşti.
Maria Filipoiu / UZPR
Bucuresti, România
by
Despre Maria FILIPOIU
Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români)
Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău.
Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni.
* Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU:
●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008);
●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008);
●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014);
●,,Ecouri străbune"2015;
●,,În zodia poeziei"(2015)
- „La Poarta Divinității” (2017)
- „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018)
- „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019
*Peste 35 premii obținute la competiții literare:
●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015)
●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015)
●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești.
●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova
●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015)
●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015
●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele
* Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie:
●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016)
●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele
* Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online:
●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele
* Organizații din care face parte:
- LSR / Liga Scriitorilor Români
- USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană
- UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație
- Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București
Vezi toate articolele scrise de Maria FILIPOIU →