Muzica zilelor noastre
Cântări de Făurar `25
La Filarmonica Pitești, desigur. A cărei istorie de până acum am așternut-o pe foaie ori de câte ori am putut și, mai ales, precum am fost în stare. Căci nevrând a face muzicologie, ci a evidenția cât mai pe-nțelesu` cetitorului obișnuit cele petrecute aici în timp, am scris scurt și la obiect. Ca și de astă dată, firește…
Ei bine, cronologic în speță, primul, și categoric, binevenit, fuse dirijoru` bucureștean Tiberiu Soare. Om cu certă vocație muzicală. Pregătire și energie insuflată orchestrei, din plin. Priză la public, să nu mai vorbim. Ludwig, „Apoteoza dansului”, o simfonie superbă. Tibi, un tălmăcitor excelent (Să mai vie p-aci, repede, repede!) A evoluat în tandem cu percuționistu` Sorin Rotaru. Vibrafonist. Într-o partitură a brazilianului Rosauro. Un recital nu i-ar și nu ne-ar strica, fără doar și poate…
A urmat „fiesta latino-americană” realizată minunat de Ramiro Arista, prietenul italo-argentinian al melomanilor din urbea argeșeană. A (re)adus inspirat, pe-a `noastre plaiuri valahe, ritmurile de la el de-acasă și-a răspândit în juru-i vibrație de dans. I-am dedicat deja, meritat, o tabletă…
Analia Selis a urcat și ea (cam des totuși) pe scena piteșteană. Sub conducerea lui Costin Grigore, de-al casei, să zicem. Muzică argentiniană, dar și proiecții splendide ale capitalei din America de Sud. Ce mi-au plăcut mai mult decât cântecele oferite fanilor săi de solistă…
După care, Diana Jipa, violonistă binecunoscută nouă de niște ani. A fost condusă în interpretarea renumitei lucrări enesciene, „Sonata în caracter popular românesc”, de Vali Doni. Dirijoru` de peste Prut cândva, acuma dincoace de râu. Care-a transformat interesant astă lucrare într-un concert simfonic neapărat de (re)ascultat cu atenție. Cu sfințenie chiar. Nicidecum șușotind într-una ca unii, prin sală, lipsiți de respect. Aș mai semnala o compoziție a unui profesor clujean de Conservator, Alexandru Murariu, de expresie contemporană totală…
Închei, de astă dată, cu jazz. Andrei Petrică este, pare-se, noul clăpar al trioului de profil. Lui alăturându-se Ana Maria Roșu, vocalistă prestatoare de standarde-ale genului. Concluzionând, o lună de iarnă, nu doar cu zăpadă, ci și c-un program în bună măsură atractiv pentru melomanii locali și nu numai. Acu` vine-april și-oi comenta și Mărțișorul în curs, nu-i așa?
Adrian SIMEANU


