Privesc în tăcere cum plouă afară, aș vrea să te-aduc din trecut înapoi, departe se-aude cântând o fanfară, un plâns de alămuri venit după noi.   Coboară bemolii…

Stă cugetul pe prispa unui troc cu gânduri adunate ca-ntr-o plasă pe întrebări care revin ad-hoc din sfera minții încercând să iasă.   Sunt întrebări ce-și caută răspuns…

Din amintirile ce mi-au rămas, în inimă adun doar nestemate, prin doruri câteodată fac popas, să mai ascult iubirile uitate, din umbra sacră-a gândului lăsat pe marginea tăcerilor…

Chiar dacă anii se adună mulți, nu pot uita cât am iubit odată, mă reîntorc, pe nevăzute punți, în lumea minunată de-altădată. Copil voi fi, poate, din când…

Prințesă arabă, eu încă te-aștept când mirtul își scutură floarea și umbrele serii plutesc prin deșert cu doruri ce-și caută calea.   În mine se zbat amintiri ce…

Nu am știut atunci ce te-aduce, în seara când ai coborât în gară, cu ochi adânci de vampă selenară și mers de orfelină ce seduce. Mă-nfiora prezența ta…

Temutele și falsele dileme, ne macină prin acele de ceas, le resimțim și-ncepem a ne teme când încurcate-n urmă au rămas. Adesea le tratăm cu uşurinţă, crezând că…

Era demult – la început de vară, veneai târziu, c-un tren necunoscut, te așteptam, dar nu te-am revăzut, vestitul tren nu mai oprea în gară, se îndrepta către…

Pe fața ta văd întristare și teamă – ce gânduri amare te macină, mamă? Ți-am scris, de aici, o scrisoare mai lungă, Trebuia, de curând, la tine să-ajungă……

Stau culcat privind printre arini cum se-ntinde apa-nvolburată peste gândurile care-mi vin dintr-o lume ce-mi părea uitată. Şi revăd măceşii înfloriţi adunându-şi crengile-ncărcate sub alunii stând nedumeriţi lângă…

Revin amintiri cu parfum de zăvoi, copilul din mine-mi apare în vis – ajungem deodată, mirați amândoi, pe-o umbră de karma-n vrăjit paradis.   În suflet aducem păduri…

Pe gânduri se aștern, disimulate, povești pe care le credeam uitate sub scoarțe prăfuite de albume păstrate în cotloane fără nume, la ultimul etaj, urcând pe scară, într-o…

Trec orele haine prin àcele de ceas, rostogolind minutele prin vreme, iar zilele prea scurte care-au mai rămas par visuri vagi cernute din poeme. Ascult poemele ajunse pe…

Ani mulți s-au adunat în urma mea, cu amintiri venind necenzurate , iar timpu-n loc parcă ar vrea să stea ca să-mi adun păcatele uitate. Vă simt pe…

De mă-ntorc cu gândul înapoi, căile îmi par mai încurcate… Ce-a rămas în urmă după noi? – doar iubiri ce plâng neterminate. Tușă trasă într-un vechi clișeu, ne…

Prințesă arabă, eu încă te-aștept când mirtul își scutură floarea și umbrele serii plutesc prin deșert cu doruri ce-și caută calea.   În mine se zbat amintiri ce…

O, știu că ne-am iubit cu-nverșunare, fără să-avem vreo teamă că ar fi păcat – a fost un zbor de păsări călătoare spre un tărâm străin, de vânturi…

Cum trece ziua fără rost prin acele de ceas stricate, iar clipele, venind anost, vorbesc întruna de păcate. N-am înțeles deloc ce vor, din sfada lor amețitoare, trecând…

E noapte târzie – aud la fereastră doar ploaia venită pe aripi de vânt, garoafele puse de ieri într-o glastră desfac din corole un vechi jurământ. La ceasul…

Te-aștept și-acum, în fiecare seară, deși-nțeleg că nu mai poți s-ajungi – pe strada ta au înflorit salcâmii, n-aș vrea, gândindu-te la ei, să plângi!   Dar cât…

Ajung printre arbori rafale de vânt, se-adună buimace în lungi rotocoale pe strada ce încă îmi plânge în gând cu toate iubirile scoase în cale. De unde veniți ?…

Se lasă înserarea, iar ziua obosită dispare printre arbori și urcă înspre cer, curg razele de lună, cernute ca prin sită, din tolba nevăzută a unui lăncier. ….

Când te-am văzut întâia oară dezbrăcată, dezvăluindu-te misterioasă-n faţa mea, am tresărit cuprins d-un tremur deodată și-o teamă ireală-n mine se năştea. Ai apărut în viața mea fără…

Mă-ntorc peste vreme cu gându-napoi și zeci de-amintiri mă-asaltează deodată cu mii de regrete vorbind despre noi în triste romanțe … pe-o harpă uitată. . Romanțele-ajung dintr-un vechi…

Se scurge prin mine un dor neștiut venit pe tăcute-ntr-o seară barbară cu gândul întors obosit din trecut lăsând neuitarea în frigul de-afară. Am vrut să o chem…

Secretele lăsate la marginea uitării pe rafturi nevăzute, întinse peste timp, mai vin câteodată, cu valurile mării, pe plaje fără nume şi fără anotimp.   Ne-am întâlnit cu…

Iluzii de-o clipă se nasc și dispar în vagi amintiri venite deodată cu vrajă adusă de gândul hoinar în focul ce încă mocnește pe vatră. Din flacăra tunsă…

Adun în mine ani cu hărnicie din frunzele copacilor nemuritori, să îi sădesc în vițele de vie când toamna-n brume cade peste flori. Nu mă opresc din mersul…

A mai trecut o zi, a mai trecut un ceas, simt clipele prin amintiri cum zboară din câte-au fost, din câte-au mai rămas duc mai departe-a timpului povară….

O, cum se duce gândul pe căile astrale şi în infimul clipei, ajuns la infinit, destramă karma sorții, din mitice pocale, pe brâul neuitării, la margini de zenit….

Copac bătut de ploaie şi de vânt, cu frunzele întoarse către stele, puterea ta venită din pământ o simt şi-acum în gândurile mele.   Prieten drag, de cînd…

Același ţărm, aceeași aşteptare, apusul mi se pare ca de ceară, în larg și ultimul vapor dispare, iar plânsetul sirenei mă doboară.   Cetatea prinsă-n ziduri dantelate, spital…

Soarele din vârful de stejar mai privea câmpia încă-odată, se opreau în tufe de mărar dorurile-ntoarse din armată.   Fetele din poartă se foiau prinse între cute de-ndoială,…

Debut întârziat de primăvară, rămasă agățată de un gând, pornit din emisfera boreală să ne aducă ultimul cuvânt al iernii regăsită prin spitale cu babele și moșii fără…

Les Andalouses, îndepărtata plajă, rămasă-n amintire ca un mit, ne cheamă în trecut necontenit, pe ţărmul său cuprins de-atâta vrajă! Din Maraval veneam pe Front de Mer, trona…

A fost numai o scurtă nebunie adusă de un vânt fără hotar pe florile din alb mărgăritar cusute în pieptaru-ți de la ie.   Curgea domol tăcerea amânată,…

Secundele, prin ceasuri măcinate, se cern târziu pe gândul ostenit, bat clopotele-n turnul din cetate când orele se scurg spre asfințit.   Sub zidul vechi, cu pietrele căzute…

Ce lungi îmi par tăcerile spre seară când soarele-n apus dispare după deal, iar umbrele prin colțuri se strecoară pe cântecul duios venit dintr-un caval. Mi-adun cu grijă…

Toamnele venite din trecut se așează-n cuget către seară, îmi aduc, cu vântul nevăzut, amintiri uitate într-o gară. Aş fi vrut cu mine să le iau, laolaltă să…

Mai regăsesc și-acum pădurea seculară, stejarii sunt la fel de falnici ca-n trecut, rămân uimit privindu-i ca întâia oară, când ne iubeam sub ei pe-o umbră de sărut….

Vei mai rămâne-n gândurile mele chiar dacă astăzi ai decis să pleci, în urma ta doar vechile poteci vor mai păstra privirile-ți rebele.   Din umbrele-amintirilor lăsate, pe-o…

JOC SECUND, autor Corneliu Neagu   Mă doare umbra ce mă ține când vreau din nou să mă înalț, cu gând smerit, în zări senine, pe geana cerului…