Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » JOC SECUND – POEZIE ȘI ANALIZĂ LITERARĂ

JOC SECUND – POEZIE ȘI ANALIZĂ LITERARĂ

In Poezie

JOC SECUND, autor Corneliu Neagu

 

Mă doare umbra ce mă ține

când vreau din nou să mă înalț,

cu gând smerit, în zări senine,

pe geana cerului de smalț.

Azi am o vagă presimțire,

ce trece peste timp dansând,

sosită să îmi dea de știre

că-aluneci într-un joc secund.

Plăceri, în haine de ispite,

din nou venite peste râu,

sunt vechi ecouri regăsite

de tine-n spicele de grâu.

 

Nu-ți face brâu din amintire,

dar nici din vechile povești,

vreau astăzi să îți dau de știre

din calea mea să te ferești.

Desprinde-te de mal și du-te,

precum cometele se duc,

lăsând secrete neștiute

în legendarul cuib de cuc.

De vei veni-napoi vreodată,

în alt costum de carnaval,

nu mă privi nevinovată…

cu ochi rotunzi din fals opal.

 

M-am vindecat de neuitare,

plecările-ți îmi par firești –

vei fi doar umbra călătoare,

cometa tristelor povești…!

 

ANALIZĂ LITERARĂ, TATIANA DOINA POPOVICI

Înainte de a face analiza poeziei lui Corneliu Neagu, nu pot să nu mă gândesc că poetul a citit și a fost influențat de Ion Barbu care prin “Joc secund” explorează lumea poetică. În concepția lui Ion Barbu, “Joc secund” este drumul spre perfecțiune, drum pe care pășește și Corneliu Neagu.

Ceea ce găsim în volumul lui Ion Barbu, publicat în 1930 ,”Joc secund” este afirmarea în prim-plan a mișcării eului liric prin simboluri, într-o prozodie geometrică, cu acea căutare a expresiei elegante în care neologismul și cuvântul autohton intră în sinteze perfecte. Lucru remarcat de mine de la primele analize ale poeziei lui Corneliu Neagu.

Se pare că inginerii și matematicienii elaborează opere în care visul-lumină și rigoarea științifică se armonizează și se sprijină reciproc. Fervoarea, sinceritatea, pasiunea, luciditatea sunt trăsături specifice atât în opera lui Ion Barbu, cât și în cea a lui Corneliu Neagu.

Nu odată am auzit spunându-se despre poezia unor autori ca Lucian Blaga, Ion Barbu, Corneliu Neagu că este ermetică. E timpul să explicăm că ermetism înseamnă găsirea unor chei asemănătoare miraculosului cu care să fie explicate anumite idei, sentimente etc. Din acest punct de vedere, afirm că poezia lui Corneliu Neagu este ,uneori, ermetică.

Ca fiecare cititor să înțeleagă exact intențiile poetului Corneliu Neagu ar trebui să-l parafrazez pe anticul Platon care-și dorea un cenaclu pe al cărui firmament să scrie: “Nimeni nu intră aici dacă nu este geometru”. Profesorul Corneliu Neagu ar trebui să scrie: “Nimeni nu intră aici dacă nu este inginer”. Și nu cred că exagerez, deoarece în cele două strofe polimorfe (12 versuri fiecare) și un catren care, prin punctele de suspensie, sugerează că ar fi putut să fie tot o polimorfă, autorul păstrează rigoarea prozodică. Rima încrucișată, măsura de 9-8 silabe și ritmul iambic contribuie la realizarea prozodiei geometrice.

Dacă prima strofă are aspectul unei confesiuni adresate unei persoane cunoscute (dovadă în acest sens fiind formele neaccentuate ale pronumelui personal, persoana a doua singular care sugerează familiaritatea), cea de a doua strofă este alcătuită din imperative: “să te ferești”, “desprinde-te”, “du-te”.

Personificări precum “doare umbra”, “geana cerului”, metafore – “gând smerit”, ”zări senine”, “Joc secund”, “umbra călătoare” etc.  și comparații – “desprinde-te de mal”, “precum cometele” contribuie la acea căutarea expresiei elegante specifică lui Corneliu Neagu. Cele câteva simboluri: “haine de ispite”, “ecouri” , “costum de carnaval”, “opal”, “cometă” sugerează o persoană nestatornică a cărei prezență meteorică a lăsat urme.

Tema poeziei este iubirea și se înscrie în Romantism, specia literară fiind Elegia.

Mișcarea eului liric arată că, atunci când este vorba de confesiunea emițătorul, autorul folosește formele neaccentuate ale pronumelui personal, persoana întâi singular și verbe la indicativ prezent: mă, vreau, am, îmi, iar atunci când intervine adresarea directă mărcile eului sunt -ți, îți, te.

Ultima strofă este concluzia discursului adresat, iar mărcile eului liric alternează: îmi, -ți, vei fi (tu)..

Ca de atâtea ori, autorul sugerează o situație intervenită la un moment dat între îndrăgostiți.

 

Facebooktwitterby feather

Despre NEAGU Corneliu

REPERE PRIVIND VIAȚA ȘI OPERA Corneliu Neagu (născut la 20 martie 1944, Fieni-Jud. Dâmbovița): Urmează școala gimnazială în orașul natal, Fieni, în perioada 1951-1958. Apoi, se înscrie la Școala de arte și meserii din Fieni pe care o va absolvi în anul 1961. În perioada 1962-1966 urmează cursurile liceului seral „Aurel Rainu” din Fieni, iar în 1966 devine student al facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM) a Institutului Politehnic din București. După absolvire, este angajat la aceeași facultate ca asistent universitar. În 1978 devine Doctor Inginer în TCM. La pensionare, în anul 2012, Universitatea îi conferă titlul academic de Profesor Universitar Emerit. În perioada 1983-1985 a fost detașat, în interes de serviciu, la Universitatea de Științe și Tehnologie din Oran-Algeria. După pensionare își începe activitatea literară, concretizată în șapte cărți de poezii și eseuri publicate și colaborări la reviste literare. Din acrivitatea academică este de reținut faptul că Prof. Univ. Emerit Corneliu Neagu este conducător de doctorat și specialist în domenii de vârf ale științei și tehnicii actuale: Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare, Optimizarea fluxurilor de materiale din întreprindere, Utilizarea Rețelelor neuronale artificiale la modelarea și simularea sistemelor și proceselor de producție etc. Este cercetător, inventator, expert în evaluarea organizațiilor economice și, desigur, poet de prestigiu. În literatură a debutat după pensionare, în anul 2016, cu volumul de versuri FATA MORGANA, la Editura ePUBLISHERS, dând viață unui vis frumos, pe care l-a purtat în suflet încă din adolescență. La intervale de timp relativ scurte, publică la diferite edituri încă șase volume de versuri și eseuri, respectiv CUNOAȘTEREA DE SINE, TĂCEREA DIN ADÂNCURI, TIMP ȘI DESTIN, DRUM SPRE ETERNITATE, POEME PESTE TIMP și ECOURI EXISTENȚIALE. Totodată publică în reviste de literatură prestigioase, dintre care amintim CONFLUENȚE LITERARE, LOGOS ȘI AGAPE, LITERATURA DE AZI, ARMONII CULTURALE, ÎNSEMNE CULTURALE etc. Este prezent, de asemenea, în diferite antologii, alături de alți scriitori români din țară și diaspora. Recent, scriitorului Corneliu Neagu iau fost alocate spații generoase în două lucrări enciclopedice de mare prestigiu, respectiv: ENCICLOPEDIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN GENERAȚIA 2000, Ed. Ziariștilor Profesioniști din România, și în MILENARIUM-Dicționarul Enciclopedic al Scriitorilor Români la Începutul Mileniului al III-lea, Ed. Armonii Culturale. De asemenea, poetul Corneliu Neagu a fost înclus în vol 5 al MARII ANTOLOGII DE POEZIE ROMÂNEASCĂ ÎN LIMBA GERMANĂ realizată de poetul și traducătorul Christian Schenk. Temele majore care pot fi regăsite în opera literară a lui Corneliu Neagu provin, cu precădere, din viziunea autorului asupra curgerii imuabile a timpului, concretizată în observații, interpretări, amintiri, regrete, iubiri împlinite sau ratate, speranțe etc. Aceste teme sunt transpuse în versuri de o profunzime aparte, fără să aparțină, preponderent, unui stil literar anume. Mai degrabă, se poate vorbi despre o împletire de stiluri literare diversificate (realism, romantism, simbolism, expresionism etc), fapt ce conferă creației lirice a lui Corneliu Neagu originalitate și valoare artistică de nivel înalt. Aceste stiluri pot fi regăsite, în diferite doze, dificil de cuantificat, în tot ceea ce a publicat până acum.