Când eram prunc
Când eram prunc și n-aveam zi de luni,
Ce vremuri mai erau atunci, odată!
Erau, se pare, oamenii mai buni,
Mai mulți copii și mai puțini nebuni
Decât acum, când Viața-i decodată…
Când eram prunc și nu știam nimic,
Mă bucuram de orice mi se-
ntâmplă,
Că nu gustasem, încă, nici un pic
Otrava cupei Marelui Nimic
Ca astăzi, plin de ghiocei la tâmplă…
Când eram prunc și grijă nu aveam,
Aveam comoară Dragostea Eternă,
Grădina mea de gheață de la geam
Și nu-mi păsa de ranguri, nume, neam,
Cu îngerii plecam capul pe pernă…
Când eram prunc și n-atârnam în lanț,
Râdeam de veac, plângeam pentru clipită,
Nu mă-nchinam ‘naintea unui sfanț,
Lumea era icoană din Bizanț,
Nu-mi înflorise-n inimă ispită…
Cânderam prunc, eram un pui de Cer,
Țineam în mâini micuțe Universul,
Eram eon în Templul Efemer
Și foc oricărei temnițe de ger…
Acum, din toate, mi-a rămas doar versul…
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..