CAPCANE ALBE
Pe căi nedeslușite stau la pândă
mărunte capete mereu flămânde,
în umbre de apusuri se ascunde,
tenace-așteaptă prada-n colț de tindă.
La adăpostul pânzelor cețoase
unde lumina palidă sfârșește,
acolo unde albul se rărește,
păianjenul lacomă pânză-și coase,
Drumuri ascunse unde stă misterul
privirilor cu mii de ochi vegheate,
de căutări în zile-nfometate
când împrejur e praf și austerul.
Reverberațiile din ancestral refren
i-au pus în spate cruci de suferințe
și solitarul micilor ființe
tăceri ascunde- n pânze de păianjen…
Pompiliu Crețu
by