Cornelia Păun Heinzel : Reviste culturale românești publicate în Noua Zeelandă din ciclul „Scurt istoric al publicațiilor culturale românești din străinătate”
Secțiunea II : Revista românilor din Noua Zeelandă
„PAGINI ROMÂNEȘTI DIN NOUA ZEELANDĂ” /
„ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND”
Arealul revistelor culturale românești din străinătate se întinde pe un spațiu geografic extins, ajungând până în cele mai îndepărtate colțuri ale globului, chiar în Noua Zeelandă.
Revista românilor din Noua Zeelandă “ PAGINI ROMÂNEȘTI ÎN NOUA ZEELANDĂ“ / “ ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND“ , Auckland este numele unei publicații culturale lunare, editată de publicistul, profesor în activitatea de zi cu zi, Cristi Dumitrache din NOUA ZEELANDA și de Adina Dumitrache.
Revista – disponibilă online – se încadrează perfect în peisajul presei culturale virtuale, aceasta fiind soluția optimă, având în vedere distanțele întinse pe întreg mapamondul între conducerea revistei, colaboratorii și lectorii săi. Această formă este ușor de accesat prin intermediul mediului virtual, accesul la informații fiind rapid, pentru că permite existența facilităților de a publica și de a lectura scrierile rapid, pe un spațiu geografic extins, fără frontiere.
Revista apare sub forma de fișier pdf pe Internet, fiind distribuită și de alte publicații din România, ca de exemplu:“ Cenaclul scriitorilor Maramureș“ , revista “ Cetatea lui Bucur“ , “ Moara lui Gelu“ – blogul profesorului Gelu Dragoș, revista “ Confluențe literare“ Australia, sfatulbatranilor, scribd, calameo, lssuu, slideshare.net, dokumen.tips, yumpu.com, pdfslide.net, docplayer.es, moam.ionfo, skytec, Magazinul de reviste, corectnews, Informația zilei Maramureș apare chiar și în Moldova pe Flacăratv, http://romania.co.nz/paginiromanesti. Acesta este una din trăsăturile deosebite, particulare, unice ale specificului revistei. Datorită editorilor săi, deosebit de activi și de sociabili, de prietenoși, “ Pagini românești în Noua Zeelandă“” / „ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND” – Revista românilor din Noua Zeelandă este publicația românească din străinătate cu cele mai multe multe site-uri de pe Internet care o promovează, distribuind-o pe întreg mapamondul
Numărul publicațiile culturale românești din străinătate se observă că este proporțional cu numărul de emigranți din zona respectivă. Din datele de care dispun, am constatat că că cele mai numeroase reviste culturale românești sunt în Canada – în această țară fiind numărul cel mai mare de emigranți români, intelectuali, care sunt implicați în activitatea literară și jurnalistică. Acesta este motivul pentru care am început cercetarea cu această țară. Este firesc ca în țările în care au emigrat românii în număr mai mic, ca Noua Zeelandă, să existe mai puține publicații, chiar una singură– revista prezentată.
Clasificarea revistelor românești din străinătate având drept criteriu modul de finanțare, încadrează publicația în categoria celor care nu sunt sponsorizate din bani publici, ca urmare revista se caracterizează fără echivoc prin independență – deoarece nu permite forme de manifestare tip autocenzură sau cenzurare ierarhică ideologică – prin libertate, prin capacitatea de a promova cultura, prin independență în promovarea criteriul valoric, fără imixtiuni din exterior, fără false construcții comandate, pentru că nu există nici un grup mediatic, nicio forță politică sau socială care să-i condiționeze conținutul.
Fondatorii, editorii publicațiilor românești din străinătate se pot clasifica după modul înființării acestora. Din acest punct de vedere aceștia sunt de două categorii : fie emigranți care au decis să înființeze o revistă românească în țara care i–a adoptat, fie români trimiși pe alte meleaguri în mod special, remunerați cu scopul de a realiza o publicație românească pe acel teritoriu.
Editorul “Paginilor românești în Noua Zeelandă“, Cristi Dumitrache face parte din prima categorie, nefiind sponsorizat de statul român.
Titlul revistei pare a avea o similitudine cu “Foaie pentru minte, inimă și literatură“, între publicații – din acest punct de vedere – exista o corespondență biunivocă. Faptul că se specifică locul de apartanență al publicației, poate fi interpretat că acesta ar ocupa un rol important și ar marca originalitatea revistei.
Redactorii Cristi și Adina Dumitrache au avut alături, în activitatea desfășurată în cadrul revistei, următorii contributori din Noua Zeelandă: Lucia Davis, Marian Ioan, Pr. Emanuel Crainic, Mihaela Orlandea, Bianca Ungureanu, Pr. Mircea Corpodean, dar și mulți din alte colțuri ale lumii.
Revista cuprinde în paginile sale informații despre comunitatea românilor din întreaga Nouă Zeelandă, interviuri, articole despre cultură – pagini de istorie, prezentarea unor spații geografice remarcabile, dar și cronici de carte, creații literare: poezii sau proză, editoriale semnate de Cristi Dumitrache : “Sărbătoarea limbui române“, “România tulburată“, etc. Printre autorii articolelor pot fi lecturați cu plăcere: jurmalistul George Petrovai, ale cărui scrieri conțin întotdeauna judecăți de valoare corecte, reale, care nu sunt concepute sub influențe externe, comandate, scriitorul și directorul revistei “Singur“ Târgoviște – partener PRNZ – Ștefan Doru Dăncuș, fondatorul și conducătorul revistei “Confluențe literare“ Australia – revista de cultură cea mai activă, cu cel mai mare număr de cititori din întreaga lume, care va avea rezervat un loc în cadrul cercetării efectuate, Octavian Lupu cu “Forța de nestăvilit a emoțiilor“, directorul revistei “Destine literare“ / “Literary Destinies“ din Canada, Alexandru Cetățeanu, poeziile lui Mihai Horga, ale Elenei Liliana Popescu și ale lui Ionuț Caragea, “Poveste“ de Radu Gyr. Am publicat și eu în cadrul revistei “ PAGINI ROMÂNEȘTI ÎN NOUA ZEELANDĂ“ un articol despre cultură și câteva poezii.
Nu am citit , nu am găsit vreun Curriculum Vitae al editorului Cristi Dumitrache, dar din activitatea sa, se pot deduce multe dintre calitățile acestuia. Elocvente sunt cele declarate presei, pe skytec chiar de Cristi Dumitrache : “ Noi credem că avem cu toții nevoie unii de alții, de prieteni cu care să împărțim experiențele de aici, cu atât mai mult cu cât suntem așa departe de familiile noastre de acasă. Noi am ales să accentuăm trăsăturile pozitive ale românilor precum inteligența, educația, nevoia de cultură, respectul față de biserică, dorința de apartanență și prietenie, dragostea și devotamentul pentru familie. În concluzie, revista noastră are ca singur obiectiv să aducă o bucățică din spiritul românesc în casele celor care au ales să trăiască departe de România, dar care o păstrează cu drag și dor în suflet„.
Spiritul editorului și-a pus amprenta decisiv în conceperea revistei. Dorința de a realiza ceva inedit este o caracteristică manifestată de Cristi Dumitrache în activitatea didactică, dar și în cea publicistică. Deosebit de activi, conștiincioși în viața culturală, editorii au fondat, au condus și au întreținut biblioteca “Vlad Mușatescu“ din Noua Zeelandă, în urma inițierii unei campanii de donații de cărți și au prezentat revista diplomaților din această țară, la consulat. Au organizat evenimente de Ziua Limbii Române, spectacole de revistă cu Doru Octavian Dumitru în Auckland și “Banc Show“, prezentarea României la “Clubul Rotary“ din Mount Roskill Auckland.
Căutând de a realiza mereu ceva deosebit, în orice activitate întreprinsă, Cristi Dumitrache, mi-a propus la un moment dat o colaborare pe direcția didactică – determinată de imaginea postată pe Internet și trimisă de un grup de elită cărora le eram profesoară – dar nefinalizată datorită procedurilor complexe, birocratice, restrictive, aproape imposibil de realizat în țară, pentru a întreprinde așa ceva. Bun psiholog, profesorul Cristi Dumitrache – a citit corect fizionomiile persoanelor din fotografie, cu exactitate și cu rapiditate.
Ca observație, în finalul articolului specific faptul că, am remarcat că majoritatea conducătorilor publicațiilor românești din străinătate sunt dintre cei care au îmbrățișat activitatea didactică în țara în care au emigrat, fiind profesori în activitatea cotidiană.
Bibliografie
http://romania.co.nz/paginiromanesti
Cenaclul scriitorilor Maramureș
revista “ Cetatea lui Bucur“
“ Moara lui Gelu“ – blogul profesorului Gelu Dragoș
revista “ Confluențe literare“ Australia
sfatulbatranilor
scribd
calameo
lssuu
slideshare.net
dokumen.tips
yumpu.com
pdfslide.net
docplayer.es
moam.ionfo
skytec
magazinul de reviste
corectnews
Informația zilei,b Maramureș
Moldova Flacăratv
by 
Despre Cornelia PAUN
profesor doctor, scriitoare, enciclopedistă, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, prozatoare, prima fabulistă cu peste trei sute de fabule, originale, inedite, neprelucrate și neinspirate din cele ale predecesorilor, cea mai titrată scriitoare/jurnalistă cu 10 diplome universitare de la universități /Institute de stat obținute prin meritul propriu ( fără să dea spagă pentru examene și diplome) - 3 de la Universitatea București, 3 de la Universitatea Politehnică Ɓucurești, 2 de la Universitatea Brașov Transilvania, una de la Universitatea Tehnică de Construcții București, una de la Goethe Institut Munchen, Germania, conducătoare de la vârsta de 28 de ani de Institut de cercetare științifică bugetar, de stat, prima femeie doctor in Roboți din România, blogger premiat în Franța, în 2016, cu cel mai bun blog.
Cornelia PĂUN - cu pseudonimul Cornelia Păun Heinzel, după numele bunicii din partea mamei care provenea dintr-o familie austriacă – tatăl bunicii a fost ofiţer la Curtea Împăratului de la Viena (, dovezi cu acte concrete) s-a născut la Braşov şi este profesor doctor, scriitoare, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, filolog, fiind prima femeie doctor in Roboţi din România.
Fiica inginerului electronist C.F.R. Dumitru Păun şi a profesoarei de limba română Oltea Aglaia Păun (născutăBejenaru).
Păun Cornelia este profesor doctor inginer, cu titlul de Doctor în Roboţi Industriali, din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti - cu toate examenele cu zece - Master în Management şi Evaluare Educaţională, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti şi Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, licenţiată și șefă de promoție în Filologie, Limba şi Literatura română - Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere. A fost admisă a doua şi a absolvit printre primii, în 1986, secţia T.C.M, Facultatea T.C.M. a Universităţii Braşov, având și repartiție guvernamentală dublă în învățământul superior și cercetare, domeniu în care a lucrat de atunci până în prezent, în calitate de cadru didactic. Este şi inginer specializarea Transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti. A mai absolvit trei cursuri postuniversitare la: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Metode moderne în Psihologie Specială şi Universitatea Politehnică Bucureşti, Metodică. A fost admisă în 1990, printre primii, la Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, curs de zi, a Universităţii Bucureşti, transferându-se apoi la Brașov, deoarece a primit conducerea institutului de cercetări (1990-95), fiind şi cadru didactic universitar. În 2010 a câştigat o bursă Goethe Institut, München, Germania, specializarea “Multimedia-Führerschein DaF”: Das Internet als Quelle für Materialien und Projekte (Kommunikationsprojekte im Unterricht; Das Internet als Quelle für Arbeitsmaterial; Übungen und didaktisiertes Material aus den Internet; Internet projekte planen und dürchführen). În perioada 2007-2013 a fost EXPERT FORMATOR al Ministerului Educației în Management Educațional în cadrul programului Profesioniștii în management educațional. A fost mentor de practică pedagogică pentru studenţii Universității Politehnice, referent științific alături de: Prof. Dr. Constantin Ispas, Prof. Dr. Alexandru Dorin, la “Sisteme flexibile de producţie”, „Îndrumar de laborator pentru uzul studenţilor”, de Prof. Univ. D. Catrincaş ; alături de: Prof. Dr. Constantin Ocnărescu şi Conf. George Adir, la cartea curs universitar Iniţiere în Mecanisme şi Organe de Maşini cu asistare CAD/CAM/CAE,de M. Neacşa,Spiridon
Biografie
Cornelia Păun s-a născut la Brașov, tatăl fiind inginer electronist la Regionala Căi Ferate Brașov și mama profesoară de limba română. În școală a fost întotdeauna premianta întâi și olimpică la matematică. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, secția de Matematică Fizică, la care a fost admisă luând la concursul de admitere nota 10 la proba de matematică și 9,50 la limba română, cea mai mare notă la această probă. Ca elevă a fost anual premiantă și olimpică la matematică.
Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie (fiu de preot) şi de la mama sa, profesoară de limba română. A învățat literele, să scrie și să citească de la patru ani. Când a mers la şcoală la şase ani, deja citise toate cărţile din casă, care erau foarte multe şi care aveau ca autori cei mai renumiţi scriitori din literatura universală. Bunicul său cunoştea limba greacă veche, limba latină, limba franceză, limba germană, limba italiană, limba spaniolă şi spre sfârşitul vieţii a învăţat singur limba engleză. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heinzel, care provenea dintr-o familie austriacă cu tatăl fost ofițer la Curtea Împăratului de la Viena.
Păun Cornelia a debutat ca jurnalistă în 1995 că redactor colaborator la cotidianul BRAȘOVEAN BUNĂ ZIUA, BRAȘOV !, ca scriitoare în Revue de culture, critique et imagination „Asymetria”, Franţa, Paris, ca poetă şi colaboratoare în cadrul Magazinului cultural și de informație „Agero-Stuttgart” Germania şi al Agenţiei de Presă Nurenberg.
Este membru al presei internaţionale, al Uniunii Scriitorilor Mondiali Hispanici şi al “Poetas del Mundo”, laureată a Premiului Literar Internaţional Naji Naaman 2017, pentru creativitate şi membră de onoare a Casei Naji Naams, laureată a Union Hispanomundial de Escritores fiind prezentă în nouă Antologii ale scriitorilor şi poeţilor din întreaga lume, internaţionale, editate de străini, patru editate de români, în enciclopedie USA, în Antologia de literatură americană care reuneşte cei mai prestigioşi scriitori şi poeţi din toate ţările lumii, într-o Antologie a scriitorilor cu premii literare internaţionale, 2017, editată în limbile: engleză, spaniolă, franceză şi arabă.
A fost redactor colaborator la un ziar cotidian românesc și este colaborator permanent la diferite reviste și publicații străine din străinătate, publicând în fiecare număr, în şaisprezece reviste de cultură de prestigiu, reviste universitare de literatură din Spania, din U.S.A. şi din ţări ale Americii Latine: Argentina, Columbia, Chile, El Salvador, Mexic, Venezuela, Peru, etc. din Malaezia, din India şi trei din Canada.
Este publicată în aproximativ cinci sute de publicaţii, dintre care peste două sute de reviste străine din străinătate, peste cincizeci de reviste din România, în publicaţii din diaspora iar unele scrieri au fost selectate pe bloguri de către fondatorii acestora pentru activităţi educaţionale în cadrul probelor de examene, concursuri sau la manifestări culturale, literare, istorice. Texte traduse în limbile engleză şi spaniolă au fost selectate de către unii specialişti, ca studiu la orele de limbă şi literatură spaniolă sau în cadrul unor activităţi didactice, culturale, religioase, din ţări aparţinând spaţiului hispanic şi Statelor Unite ale Americii :
- în opt reviste literare franceze din Franţa, nouă reviste de cultură italiene din Italia şi un ziar cultural italian, într-o revistă de literatură universitară din U.S.A., în cinci magazine literare din U.S.A., în International Literary Magazine & Academic Journal of English Literature, într-un magazin literar internaţional din Danemarca, într-o revistă de literatură din Marea Britanie şi una Internaţională de cultură din Belgia, în ziarul naţional albanez, în trei reviste de literatură internaţionale din India, într-o revistă internaţională de literatură din Bangladesh, într-un jurnal literar indian, în revista internaţională a scriitorilor din Insulele Caraibe, Trinidad, Tobago, în Agenţia Albaneză de Presă, în publicaţii internaţionale din Estonia, din Islanda , din Albania, şase din U.S.A. , într-o revistă de poezie din Vancouver, Canada & China, într-un jurnal de artă din Mauritius, într-o revistă literară Hawaiiană, într-o revistă literară şi într-un jurnal de ştiri din Republica Moldova.
- în reviste de cultură din diasporă: din Noua Zeelandă, din Irlanda, din U.S.A., din Canada, din Germania, din Franţa, Australia
- în peste treizeci de reviste de cultură şi ziare din România.
Poemele scriitoarei Cornelia Păun au fost traduse de personalităţi culturale din întreaga lume în: 50 de idiomuri franceză, germană, engleză, italiană, japoneză, rusă, arabă, portugheză, olandeză, suedeză, greacă, catalană, persană, turcă, polonă, letónă, cehă, maghiară, sârbă, búlgară, albaneză, slovenă, azeră, georgiană, aromână, chineză, indiană, ebraică, kurdă, urdu, macedoneană, coreană, vietnameză, malaeziană, în idiomul shana din Zimbabwe, etc. iar povestirile au fost traduse şi publicate în reviste de cultură sau de literatură străine în : spaniolă, arabă, franceză, engleză, rusă, italiană, greacă.
Cărți de specialitate publicate: A publicat primul “Manual al calității unei unități de învățământ” şi şase cărţi de specialitate: „Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali ”, Teza de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998, “Proiectul la discipline tehnice”, “Teste de Organe de mașini și mecanisme pentru Bacalaureat”, “Metoda jocurilor în învățământ”, “Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali”, rezumatul tezei de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998 şi peste două sute de articole de specialitate în ţară şi străinătate.
Literatură: A publicat cinci volume bilingve de proză scurtă la editura AL CHRIS "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños ... sueños ... sueños" / "Poştaşul nu mai sună de două ori" sau "Visuri… visuri… visuri…" , “El laberinto de las enigmas”, “University Y Building”, “Η στροφή του" , 'El sueno transatlantico" și o carte de fabule; două cărți de jurnalism, DICȚIONARUL FABULIȘTILOR DIN ANTICHITATE PANĂ ASTĂZI, DE PE ÎNTREG GLOBUL și o ENCICLOPEDIE CU PERSONALITĂȚI LITERARE DIN ÎNTREAGA LUME în limbile spaniolă și engleză. CĂRȚI CU APRECIERI DESPRE CORNELIA PĂUN HEINZEL: 4 : RECEPTAREA OPEREI SCRIITOAREI CORNELIA PĂUN HEINZEL ÎN SPAȚIUL LITERAR EUROPEAN, TRANSATLANTIC ȘI ASIATIC DE CĂTRE EXEGEȚII STRĂINI DE VERIDIQUE LITERATO, EXEGEȚII HISPANICI DESPRE CREAȚIILE SCRIITOAREI CORNELIA PĂUN HEINZEL, ETC
Vezi toate articolele scrise de Cornelia PAUN →
![Facebook](https://www.facebook.com/sharer.php?u=https%3A%2F%2Farmoniiculturale.ro%2F%3Fp%3D48729&t=PROF.%20DR.%20CORNELIA%20P%C4%82UN%20HEINZEL%3A%20Reviste%20culturale%20rom%C3%A2ne%C8%99ti%20publicate%20%C3%AEn%20Noua%20Zeeland%C4%83%20din%20ciclul%20%E2%80%9EScurt%20istoric%20al%20publica%C8%9Biilor%20culturale%20rom%C3%A2ne%C8%99ti%20din%20str%C4%83in%C4%83tate%E2%80%9D&s=100&p[url]=https%3A%2F%2Farmoniiculturale.ro%2F%3Fp%3D48729&p[images][0]=https%3A%2F%2Farmoniiculturale.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F12%2FScreenshot_20221225-181923_Gmail.jpg&p<div class="stitle" ><h3 ><span></span></h3></div>=PROF.%20DR.%20CORNELIA%20P%C4%82UN%20HEINZEL%3A%20Reviste%20culturale%20rom%C3%A2ne%C8%99ti%20publicate%20%C3%AEn%20Noua%20Zeeland%C4%83%20din%20ciclul%20%E2%80%9EScurt%20istoric%20al%20publica%C8%9Biilor%20culturale%20rom%C3%A2ne%C8%99ti%20din%20str%C4%83in%C4%83tate%E2%80%9D "Urmareste-ne pe Facebook"){kind=small}
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..