Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Diavolul și membrii întunericului său …poem de Marin IFRIM

Diavolul și membrii întunericului său …poem de Marin IFRIM

Diavolul și membrii întunericului său

 

Nimic nu se uită. Orașul are memorie. Trec anii, trec ideologiile, se schimbă

Numele străzilor, se lărgesc cimitirele, se demolează case. Nimic nu se uită.

Locuitorii sunt locuiți de trecut, se știu unii pe alții mai ceva decât specialiștii

Serviciilor discrete, autointitulate inteligence. Niște șănțărese cu ifose de

Madone galonate sub chiele. Generațiile își descarcă sufletele și rațiunea, una

După alta. Există un inventar astronomic al târgului. Încă de acum 16 secole.

Nimeni nu poate spune că în timpul existenței sale nu s-a întâmplat nimic.

Mai ales nimic rău. Uneori orașul e pașnic, are culoarea raiului. Locuitorii

Trăiesc de pe urma sufletelor, o tot țin în nunți nemioritice, în cununii și

Botezuri umane. În înmormântări dureroase și demne. Cu frunțile îndreptate

Spre pământ, locuitorii văd, aud, știu, înțeleg și se tem de propria lor percepție.

Diavolul a fost mereu în oraș, cu ochii pe ei. Diavolul și membrii întunericului

Său. Bieții locuitori își fac cruce cu limba în gură. Semnul fiarei e dincolo

De credința lor, e cu toate moleculele întinse pe oasele unei realități veșnice.

Câte un locuitor strigă disperat ”piei Satană” și duhul rău dispare câteva zile

Prin cartiere mărginașe. Și revine în forță, plin de bale roșii, încărcat de

Cutremure și ploi cu apă de piatră. Nimic nu se uită. Orașul are memorie. Peste

Zile și ani timpul nu se așază. Lucrurile fierbinți nu au loc în frigiderul

Istoriei. Moroii dorm în carmangerii, în cimitire verzi, când oamenii își aduc

Memoria la zi. Semnul crucii nu se face cu mâna, ca la autostop. Există un

Ritual cardinal. Nu se unesc degetele în frunte, în buric sau în umeri. Puțini

Simt extremitățile crucii. Semnul cosmic al înălțării. Oricât de mare ar fi,

Orașul e prea mic chiar și pentru o singură literă din Biblie. Uneori orașul

E vânăt, are culoarea sângelui uscat pe lemn. Locuitorii au cuie bătute în

Locuri precise, de către fierarii unor timpuri de lemn. Sunt înlemniți. Sunt ca

Niște copaci sculptați în smirnă. Și tac. Și tot tac. Și duhul rău își încarcă

Nările netămâiate. Și memoria orașului e deturnată pentru scurt timp. Toți își

Duc spaima la loc sigur, undeva între bine și rău, într-un loc iluzoriu. Binele

Și răul nu pot conviețui. Binele e mereu împuținat. Memoria sa e peste

Înțelegerea belzebută a ideologiilor. Binele este etern, el e sămânța vieții.

Are urmași. Locuitorii orașului știu totul. Când văd un diavol, ei rezonează

Într-o solidaritate mozartiană. Ei știu cu ce se alungă timpul cel rău. Nu te poți

Juca niciodată cu memoria lor. Când e vorba despre nosferați, nu sunt cruci câte

Pustiuri. Dimineață, răul zilei avea coadă. Una specifică. Una înmuiată în cafeaua

Unor locuitori. La prânz, negrul albise. Seara și-a dat neobștescul început. Și

Mâine e o zi în care își poate face de cap și de coadă. Noroc că orașul are memo…

 

Marin Ifrim, 19.09.2017

Facebooktwitterby feather

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.