Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Dragostea dintâi-Eugen Serea

Dragostea dintâi-Eugen Serea

Eugen Serea
Dragostea dintâi

Întoarce-te la Dragostea dintâi,
O, frate-al meu, ca-n Domnul să rămâi!
De ce e ochiul tău întunecat?
Nu știi că nimeni nu-i făr’ de păcat?

Ne-am tot îndepărtat și tu și eu
De Dragostea ce este Dumnezeu,
Ținut-a fiecare calea lui
În numele cel Sfânt al Domnului!

Da-n fața lumii suntem fără grai,
Cum să ne creadă că există Rai
Când între noi e-același Iad al ei
Și-aceiași idoli toarnă-n sânge zei?!

În loc de Temple neclintite, tari,
Ni-s inimile peșteri de tâlhari,
Vin schimbători de bani în curtea lor
Și ne pun preț ca dobitoacelor…

E-atât de multă ură între noi
Încât nu-s curcubee după ploi,
Pământul dintre frați e un pustiu
Dar fiecare crede că e viu!

De ce nu-mi recunoști cuvânt și cânt,
Dar tot ce este-al tău e-un lucru sfânt?
Cum de m-alungi, parc-ai lovi în câini,
De la Potirul Sfințitoarei Pâini?!

Și numele de frate, sfânt, frumos,
Tu, oamenilor fără de Hristos,
De ce-l predai, să fie schingiuit
În gura lor, ca pe-un nelegiuit?

Eram odată frați și ne iubeam
Și sufletele ni le-mpărtășeam,
De nu ne întâlneam, cât de puțin,
Ne-nflăcăra în rugă Dor Divin!

Adu-ți aminte de-al Iubirii sfat
Ce ne-a unit în Duh și ne-a-nvățat
Că fără Ea nu suntem fii cerești
Chiar de-am vorbi în graiuri îngerești:

,,Când cei mai mari sluji-vor celor mici
Vor ști cu toți că-Mi sunteți ucenici,
Văzând Iubirea dintre voi ca Semn
Altfel zadarnic M-am întins pe Lemn…”

De ți-am greșit, mă iartă, frate-al meu!
Arată mi-L, iubind, pe Dumnezeu
Și scoate-mi tu țepușul din călcâi:
Întoarce-mă la Dragostea dintâi!

O, Doamne, Te rugăm să ne rămâi,
Întoarce-ne la Dragostea dintâi!

Facebooktwitterby feather