Noapte bună, noiembrie,
pământul ia foc de jarul frunzelor tale,
perdele de ceață tot cad
pe dealuri, pe pleoapa de zare.
Stele-nghețate pocnesc liniștit
prăvălite în apa fântânii,
înfrigurate sunt umbrele casei
risipite sub opaițul lunii.
Și susură vinul în cana de lut
de cercănul nopții cuprins,
visez că o sanie pârtie face
în zori, peste sufletu-mi nins.
(Drepturi de autor rezervate)
by