Luna decembrie a fiecărui an o numim spiritul Crăciunului, spiritul Evangheliei lui Iisus Hristos. Steaua Naşterii adună pe toţi creştinii sub bolta înstelată. Întreaga fire ţese caier de lumină, de vise, de iubirea cea de neînvins, de iertare şi de împăcare. Dar în acest an, 2015, spiritul sfânt şi curat al Crăciunului a fost tulburat de ameninţările teroriştilor. Noi, românii, am mai trăit în 1989 Crăciunul şi Anul Nou cu grozava spaimă dată de “teroriştii” care ne-au băgat în oase frica de moarte văzând cum au tras mai ales în floarea  tineretului.

Atunci am petrecut sărbătorile în casă, dar speranţele de mai bine fluturau libere căci bătea un vânt eluberator venit din  ţările care abia se scuturaseră de jugul   comunist. Speranțele  schimbările profunde pe care ni le doream cu toată puterea sufletului nostru, ne încălzeau inimile, căci pe atunci nu aveam de unde să ştim că din visele acelui Crăciun însângerat, puţine se vor înfăptui.

Teroriştii de acum nu seamănă cu ”teroriştii” de atunci. Aceştia demolează toate valorile şi cât mai multe vieţi omeneşti. Al- Qaida ne trimite ştiri că pregăteşte Apocalipsa de Crăciun. Ne comunică cu bucurie izvorâtă ca din fundul iadului, că ne pregătesc paşapoartele pentru drumul cel lung şi fără sfârşit. Ei vor ca iubirea mirosind a floare de mirt şi  omenescul din noi să ni le transforme în gemete de durere arzând în  flăcările cu putere de a distruge tot.

Dar, oricâte necazuri şi ameninţări am avea, ele nu ne pot împiedica să visăm la frumuseţile acestei sărbători, vise mai frumoase decât realitatea însăşi, zile care ne trimit la filele calendarului din alte veacuri. Lumea inocenţei, purtată în adâncurile trăirilor noastre reînvie strecurându-se pe neştiute, făcându-şi simţită prezenţa. Copiii care am fost odinioară nu au dispărut, îşi cer dreptul la trăiri, aşa după cum este zidită firea omenească.

Aşadar, şi în aceste zile, să ascultăm cu urechea sufletului toaca din slava cerului înălțându-se spre crugul veşniciei şi glasurile îngereşti amintindu-ne de ziua Naşterii Mântuitorului. Icoana Preacuratei să fie luminată de candela a cărei flacără păstrează tainele cereşti. Să ne bucurăm de frumuseţile simple izvorâte din ramurile argintate ale pomilor, de mişcarea lin legănată a fulgilor de nea, dacă iarna această cam călduroasă se îndură să ni-i trimită. Să ne bucurăm de mirosul de tămâie, de muzica cerească pe care o ascultăm cu sufletul, de colindele noastre strămoşeşti şi de tot ce ne-a fost şi ne este drag de aceste sărbători. De Anul Nou să ne sărutăm sub vâsc, să ascultăm pluguşorul, sorcova, să bem paharul de şampanie spumoasă urându-ne să trăim mulţi ani.

Chiar dacă în vremurile noastre, sărbătoarea Crăciunului nu mai este ca altădată, căci s-a diminuat mirajul, beatitudinea şi sfinţenia de odinioară, iar în anul acestea flutură ameninţări teroriste, această Sfântă Sărbătoare ne aminteşte de faptul că oricât de pervertită poate fi o parte a omenirii, credinţa, binele, frumosul şi dragostea faţă de semeni este întotdeauna  mai puternică.

Ne îndreptăm, Doamne, ruga spre Ţine, să smulgi ura din inimile duşmanilor, să o duci departe de Pământul ţinut în palma Ta, şi să o spulberi  în alte universuri, iar aici să laşi doar creaţiile Tale aşa cum le-ai făcut Tu după chipul şi asemănarea Ta. Fă ca zilele acestei Sfinte Sărbători toată omenirea să le trăiască în pace şi bucurie. Fă să se împlinească cuvântul Tău trimis prin înger la Naşterea Fiului Tău: “Slavă întru cei de sus, lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni și bunăvoire”

CRĂCIUN  FERICIT! AN NOU CU BUCURIE!

Elena Buică -Toronto

Decembrie 2012

by

Referinţă Bibliografică

ELENA BUICĂ: RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 17 decembrie 2015