EUGEN DORCESCU

CURRICULUM VITAE
(5 aprilie 2023)

Poet, prozator, eseist, lingvist, traducător din limbile franceză şi spaniolă, editor, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi cetăţean de onoare al Timişoarei, Membru corespondent al Academiei Hispanoamericane de Buenas Letras din Madrid, Spania, EUGEN DORCESCU (pseudonimul lui Eugeniu Berca) s-a născut în 18 martie 1942 la Târgu Jiu, ca fiu al soţilor Eugeniu Berca şi Alexandra Berca (născută DORCESCU), ambii învăţători. Sub influenţa părinţilor şi, mai târziu, graţie şcolii temeinice pe care a urmat-o cu seriozitate, şi-a însuşit respectul pentru valorile perene, care i-au marcat existenţa. Opţiunea pentru calea spirituală, singura adecvată idealurilor sale, s-a cristalizat în cursul studiilor liceale. După ce, în 1961, a absolvit Liceul „Fraţii Buzeşti”, din Craiova, a continuat să aprofundeze cunoaşterea ştiinţelor umaniste la Facultatea de Filologie din Timişoara, unde a găsit în dascălii dintâi ai Universităţii, dar şi în unii colegi, oameni capabili să îi menţină vie pasiunea pentru carte, în formele clasice ale culturii, şi să îi rămână aproape în ascensiunea sa, într-o durabilă amiciţie intelectuală.
Din 1966, anul absolvirii facultăţii, a fost reţinut, în calitate de cercetător, la Filiala din Timişoara a Academiei Române, unde a ajuns cercetător ştiinţific principal. A făcut cercetare în domeniul lingvisticii, cu precădere în stilistică. În 1975, a obţinut titlul de doctor în Filologie, cu teza Structura lingvistică a metaforei în poezia română modernă, coordonată de Prof. Univ. Dr. G. I. Tohăneanu. Susţinerea tezei a fost precedată de publicarea cărţii intitulate Metafora poetică, la Editura Cartea Românească din Bucureşti (1975). Modelul semantic al metaforei a fost definitivat mult mai târziu şi publicat în Poetica non-imanenţei, apărută la Bucureşti, la Editura Palimpsest, în 2009. Prin urmare, Eugen Dorcescu a abordat poezia nu doar ca poet, ci şi ca teoretician şi analist al textului poetic, concentrându-se asupra problematicii figurii figurilor, în speţă, a metaforei.
După două decenii de cercetare ştiinţifică, şi-a început activitatea editorială ca redactor (1985), redactor-şef (1985-1989) şi chiar director (1990) la Editura Facla din Timişoara. Experienţa de lingvist, dar şi cea de autor de carte l-au ajutat în munca de redacţie, performanţele sale atrăgând încrederea şi preţuirea celor din breaslă, care îl considerau a fi unul dintre editorii de elită ai ţării.
Ca scriitor, a debutat în 1970, în revista „Luceafărul” din Bucureşti, încurajat fiind de Alexandru Philippide, Ştefan Bănulescu şi Cezar Baltag. Debutul editorial a avut loc în 1972, când, cu acordul şi sub autoritatea lui Mircea Ciobanu, Marin Preda şi Mihai Gafiţa, i-a fost publicat la Editura Cartea Românească volumul de poezie Pax magna. Tot atunci, la îndemnul renumiţilor săi editori, şi-a ales pseudonimul Eugen Dorcescu, preluând numele mamei de dinainte de căsătorie.
La foarte scurt timp de la debut, în 1976, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor. Şi-a onorat calitatea de scriitor profesionist printr-o operă originală, care cultivă stilul înalt, în foarte multe sensuri, evocând, din unghiuri diferite, în situaţii reale sau imaginate, dramaticul zbucium al Fiinţei, al condiţiei umane particularizate. Puternicul filon spiritual, definitoriu pentru opera lui Eugen Dorcescu, vine dintr-o neclintită, şi tot mai legitimă, aspiraţie spre Nirvana, treapta ultimă şi inefabilă a existenţei întru mântuire.

Activitatea literară şi receptarea critică
Evidenţierea activităţii scriitorului Eugen Dorcescu presupune trecerea în revistă a producţiilor din domeniul literar, realizate în mai multe direcţii:
Scrierea unor volume de poezie, de proză sau de eseuri literare:
a) cărţi publicate în ţară, în limba română:
în variantă tipărită:
Pax magna, poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1972, 106 p.; Metafora poetică, eseu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1975, 153 p.; Desen în galben, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1978, 55 p.; Embleme ale realităţii, eseu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978, 182 p.; Arhitectura visului, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1982, 54 p.; Culegătorul de alge, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1985, 48 p.; Dodoacă şi Biciuşcă, proză fantastică, ilustraţii de Estera Takács, Editura Facla, Timişoara, 1986, 66 p.; Castelul de calcar, proză fantastică, ilustraţii de Done Stan, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988, 68 p.; Căsuţa fermecată, povestiri, ilustraţii de Andreea Flondor – Străin, Editura Junimea, Iaşi, 1989, 56 p.; Epistole, poezie, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1990, 72 p.; Cărarea din insulă, proză fantastică, ilustraţii de Andreea Flondor-Străin, Editura Excelsior, Timişoara, 1991, 84 p.; Psalmii în versuri, text coperta a IV-a G. I. Tohăneanu, Editura Excelsior, Timişoara, 1993, 68 p.; Cronică, poezie, text coperta a IV-a G. I. Tohăneanu, Editura de Vest, Timişoara, 1993, 72 p.; Piticul arămiu, povestiri, ilustraţii de Emil Grama, Editura de Vest, Timişoara, 1995, 70 p.; Abaddon, poezie, Editura Amarcord, Timişoara, 1995, 64 p.; Psalmii în versuri, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Marineasa, Timişoara, 1997, 96 p.; Ecclesiastul în versuri, Editura Marineasa, Timişoara, 1997, 48 p.; Pildele în versuri, Editura Marineasa, Timişoara, 1998, 56 p.; Poezii despre şi pentru Raluca, ilustraţii de Ortansa Ilie, Editura Excelsior, Timişoara, 1998, 16 p.; Scrisori la un prieten, scrisori literare, Editura Excelsior, Timişoara, 2000, 132 p.; Exodul, poezie, text coperta a IV-a Adriana Iliescu, Editura Augusta, Timişoara, 2001, 76 p.; Omul de cenuşă, poezie, antologie de autor, cu o prefaţă de Adrian Dinu Rachieru, scurtă crestomaţie critică („Opinii”) şi biobibliografie de Olimpia Berca, text coperta a IV-a Virgil Nemoianu, Editura Augusta, Timişoara, 2002, 302 p.; Elegii, poezie, text coperta a IV-a Adriana Iliescu, Editura Mirton, Timişoara, 2003, 70 p.; Biblice, volum antologic, conţinând Psalmii, Ecclesiastul, Pildele şi Rugăciunea Regelui Manase, text coperta a IV-a Valeriu Anania, Editura Marineasa, Timişoara, 2003, 200 p.; ediția a II-a, revăzută și adăugită, îngrijită de Mirela-Ioana Dorcescu, Editura Eurostampa, Timișoara, 2021, 306 p.; Moartea tatălui, poezie, prefaţă de Ion Arieşanu, Editura Marineasa, 2005, 78 p.; Basme şi povestiri feerice, volum antologic, Editura Eubeea, Timişoara, 2005, 316 p.; L’histoire d’une névrose, Unsprezece povestiri francofone, Editura Mirton, Timişoara, 2007, 196 p.; În Piaţa Centrală, poezie, prefaţă de Virgil Nemoianu, text coperta a IV-a Virgil Nemoianu, Editura Marineasa, 2007, 100 p.; drumul spre tenerife, poezie, Editura Eubeea, Timişoara, 2009, 102 p.; Poetica non-imanenţei, eseu, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2009, 272 p.; Elegiile de la Bad Hofgastein, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2010, 50 p.; Nirvana, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2014, 50 p.; Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, Ediție critică, nevarietur, 608 p., selecție, Biobibliografie, Eseu hermeneutic (150 p.) de Mirela-Ioana Borchin, Editura Eurostampa, Timișoara, 2015, 608 p.; Elegiile de la Carani, Text coperta a IV-a: Andrés Sánchez Robayna, Editura Mirton, Timișoara, 2017, 46 p.; Sub cerul Genezei, poezie, Antologie tematică, Ediție, Notă asupra ediției: Mirela-Ioana Borchin, Editura Mirton, Timișoara, 2017, 114 p.; Agonia caniculei, poezie, Ediţie îngrijtă, Notă asupra ediţiei şi Glose: Mirela-Ioana Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2019, 124 p.; Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal (1991-1998), Ediție critică de Mirela-Ioana Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2020, 537 p.; Adam. Pagini de jurnal (2000-2010), Ediție critică de Mirela-Ioana Dorcescu, Editura Mirton, Timișoara, 2020, 550 p.; Aproapele. 111 Psalmi și alte poeme, Ediție critică de Mirela-Ioana Dorcescu. Postfață de Florin-Corneliu Popovici, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, 164 p.; Leviatanul. Poeme uitate, Ediție critică de Mirela-Ioana Dorcescu. Postfață de Mariana Anghel, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, 178 p..

în variantă online:
Omul din oglindă, poezie, antologie de autor (2003–2009), Editura online Semănătorul, Bucureşti, 2009;
Abyssus abyssum invocat, poezie, antologie tematică de autor, Editura online Semănătorul, Bucureşti, 2009;
113 Poezii, antologie de autor (1972-2012), Editura Calameo, 2014.
b) cărţi publicate în străinătate:
traduse în limba spaniolă:
– Eugen Dorcescu, el camino hacia tenerife, traducere: Coriolano González Montañez şi Eugen Dorcescu, Idea Ediciones, Colección Atlantica, Santa Cruz de Tenerife–Las Palmas de Gran Canaria, Spania, 2010, 120 p.;
– Eugen Dorcescu, Poemas del Viejo – Poemele Bătrânului, ediţie bilingvă, spaniolă-română, traducere: Rosa Lentini şi Eugen Dorcescu; prefaţă: Andrés Sánchez Robayna, Ediciones Igitur, Montblanc (Tarragona), Spania, 2012, 70 p.;
– Eugen Dorcescu, Elegías Rumanas, Antología (El camino hacia Tenerife, Poemas del Viejo, Las Elegías de Bad Hofgastein), Edición y Prólogo: Coriolano González Montañez; Biobibliografía y Opiniones críticas: Mirela-Ioana Dorcescu, Arscesis Ediciones, La Muela, Zaragoza, España, 2020, 286 p.
c) cărţi publicate în ţară, în variantă bilingvă:
Eugen Dorcescu, Las elegías de Bad Hofgastein, ediţie bilingvă, spaniolă-română, traducere şi prefaţă: Coriolano González Montañez; text coperta a IV-a: Andrés Sánchez Robayna; ilustraţia copertei I: „Cristales del crepúsculo”, 2003, pictură abstractă de Fernando Sabido Sánchez, Editura Mirton, Timişoara, 2013, 103 p.
2. Prezenţa în volume colective şi antologii (selectiv):
Poeti romeni contemporanei, coordonatori Cezar Ivănescu, Mihai Ungheanu şi Ion Marin Almăjan, Traducere Viorica Bălteanu, Città di Mazara del Vallo, Italia, 1986;
Lucian Alexiu, Casa Faunului. 40 de poeţi contemporani transpuşi în engleză, franceză şi germană, Editura Hestia, Timişoara, 1995;
O mie şi una de poezii româneşti, antologie de Laurenţiu Ulici, Editura Du Style, Bucureşti, 1997;
Andrés Sánchez Robayna (Ed.), Ars poetica (Versiones de poesía moderna), Editura Pre-Textos, Valencia, Spania, 2011, cuprinzând traduceri din poezia europeană, precum şi din alte spaţii geografice şi culturale, de la romantism până în strictă contemporaneitate;
Antología poesía universal: Más de 9.100 poetas de 175 países – Editor: Fernando Sabido Sánchez, Madrid, 2012.
3. Colaborarea la reviste literare:
„ABC cultural” (Spania), „Adevărul literar şi artistic”, „Agero” (Germania), „Albina românească”, „Alga” (Spania), „Amfiteatru”, „Analecta literaria” (Argentina), „Anotimpuri literare”, „Ardealul literar şi artistic”, „Arhipelag”, „Banat”, „Caligraf”, „Casa de l’Est” (Spania), „Cetatea lui Bucur”, „Columna”, „Confluenţe Literare”, „Convorbiri literare”, „CRÍTICA” (Revista cultural de la Benemérita Universidad Autónoma, Puebla, Mexic), „Cronica”, „Cuadernos del Matemático” (Spania), „Discobolul”, „Dorul” (Norresundby, Danemarca), „Familia”, „Farul creştin” „Focus Vest”, „Harul”, „Il punto” (Italia), „Impegno” (Mazara del Vallo, Italia), „Învierea”, „Kulturen Jivot” (Macedonia), „Letras rumanas” (Spania), „Libertatea” (Novi Sad, Serbia), „Limba română”, „Limbă şi literatură”, „Luceafărul”, „Lumina”, „Meridianul Timişoara”, „Naţiunea”, „Nou orizont” (Spania), „La opinión de Tenerife” (Spania), „Orient latin”, „Orizont”, „Orte” (Elveţia), „Paralela 45” (Timişoara), „El Perseguidor” (Tenerife, Spania), „Poesis”, „Poezia”, „Portal Măiastra”, „La Provincia” (Gran Canaria, Spania), „Reflex”, „Romanian Vip” (Australia), „Rostirea românească”, „Saeculum”, „Singur”, „Steaua”, „Tabor”, „tenemoslapalabra” (Spania), „Timișoara”, „Vatra veche”, „Viaţa Românească”, „Zenit22” etc.

4. Traducerea de opere literare (din limbile franceză şi spaniolă):
– Pierre Loti, Doamna Crizantema, roman, Editura Excelsior, Timişoara, 1998, 137 p.;
– Coriolano González Montañez, Călătoria, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2010, 72 p.;
– Rosa Lentini, Tsunami şi alte poeme, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2011, 60 p.;
– Andrés Sánchez Robayna, Umbra şi aparenţa–La sombra y la apariencia, ediţie bilingvă spaniolă-română, traducere şi prezentare: Eugen Dorcescu, Editura Mirton, Timişoara, 2012, 107 p.;
– Fernanado Sabido Sánchez, Poemas – Poeme, ISSUU, 2017, 30 p.;
– Jaime Siles, Poemas – Poeme, ISSUU, 2017, 30 p.;
– Jaime Siles, Meránides el frigio/ Meránides frigianul. Poemas – Poeme, edición bilingüe español-rumano, traducción y presentación: Eugen Dorcescu, Editorial Eurostampa, Timișoara, 2023, 96 p.;

Guillermo Eduardo Pilía, Como hierba en la sombra/ Ca iarba la umbră, Treinta poemas/ Treizeci de poeme (1990 – 2021), ediție bilingvă, spaniolă-română, traducere și prezentare: Eugen Dorcescu, Editura Eurostampa, Timișoara, 2023, 94 p.

Alte traduceri (în reviste): Baudelaire, Lamartine, Leconte de Lisle, Ernesto Suárez, Elkin Restrepo, M. Cinta Montagut, Goya Gutiérrez.
5. Realizarea unor ediţii critice:
Constantin Diaconovici Loga, Gramatica românească (în colaborare cu Olimpia Şerban-Berca), Editura Facla, Timişoara, 1973, 179 p.
*
Dacă numărul şi varietatea preocupărilor literare ale lui Eugen Dorcescu vorbesc despre extensia cantitativă a operei sale, în acest moment de bilanţ este poate chiar mai grăitoare situaţia receptării critice a multiplelor scrieri care îi poartă semnătura. Recunoaşterea publică a valorii marelui poet timişorean este demonstrată de tabloul referinţelor critice, al premiilor şi distincţiilor obţinute de-a lungul vremii:
Referinţe critice (selectiv):
în volume:
Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, Editura Albatros, Bucureşti, 1977, p. 195; Florea Firan, Profiluri şi structuri literare, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986, p. 272-273; Alexandru Ruja, Parte din întreg, I, Editura de Vest, Timişoara, 1994, p. 171-179; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995, p. 194-195; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Editura Amarcord, Timişoara, 1996, p. 54-57; Carmen Odangiu, Jocul cu umbra, Fundaţia Culturală „Ioan Slavici”, Arad, 1996, p. 44-50; Gheorghe Mocuţa, La răspântia scriiturii, Editura Mirador, Arad, 1996, p. 64-70; Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităţilor timişene, Editura „Dacia Europa Nova”, 1996, p. 101-102; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, D-L, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998, p. 125-126; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timişoara, 1999, p. 80-87; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Editura Marineasa, Timişoara, 2000, p. 76-78; Alexandru Ruja, Literatura română contemporană. Poezia I, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, p. 183-198; Dicţionarul general al literaturii române, C-D, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004, p. 721-722; Dicţionar al scriitorilor din Banat, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005, p. 263-268; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărţi, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006, p. 221-232; Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timişoara literară. Dicţionar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timişoara, Editura Marineasa, Timişoara, 2007, p. 95-98; Ion Arieşanu, Printre înţelepţi, Editura Eubeea, Timişoara, 2008, p. 11-16; Alexandru Ruja, Printre cărţi – prin ani, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2009, p. 49-56; Sorina Ianovici-Jecza, Olimpia Berca, Poezia lui Eugen Dorcescu, comentată de… . Crestomaţie critică, Editura Brumar, Fundaţia Triade, Timişoara, 2009; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, Editura Semne, Bucureşti, 2009, p. 469 – 471; Iulian Boldea, Aproximaţii, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2010; Constantin Stancu, Abisul de lângă noi sau o călătorie iniţiatică alături de Eugen Dorcescu, Ebook, Editura Hatzegworld, 2010; ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, 2013; Constantin Buiciuc, Oglinda lui Narcis, II, Editura Marineasa, Timişoara, 2011; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicţionarul scriitorilor români de azi, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011; Alexandru Ruja, Lecturi – cărţi – zile, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012; Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicţionarul autorilor români contemporani, Editura Arial, Ploieşti, 2013; Cezarina Adamescu, Întâlniri afective, Editura InfoRapArt, Galaţi, 2013; Iulian Chivu, Lecturi reflexive, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2015;
Cornel Ungureanu, Literatura Banatului, Editura Brumar, Timișoara, 2015, p. 409-413; Mirela-Ioana Borchin (coordonator și autor), Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial 75, Editura Mirton, Timișoara, 2017, 235 p.; Mirela-Ioana Borchin, Primăvara elegiei (Despre Elegiile de la Carani de Eugen Dorcescu), Editura Mirton, Timișoara, 2017, 186 p.; Iulian Chivu, Heterogene, Editura Sitech, Craiova, 2018, p. 45-79; Livius Petru Bercea, Poezie și poeți, Editura Waldpress, Timișoara, 2018, p.109-127; Ion Pop, Poezia românească neomodernistă, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018, p. 211-218; Universitatea de Vest din Timișoara. Facultatea de Litere, Istorie și Teologie/Universitatea din Szeged, Questiones romanicae VI, „Jozsef Attila” Tudomanyi Egyetem Kiado, Szeged, 2018 (Mirela-Ioana Borchin, Rimele rare în poezia lui Eugen Dorcescu/ Rare rhymes in Eugen Dorcescuʼs poetry), p. 169-179; Academia Română. Filiala Timișoara. Institutul de studii banatice „Titu Maiorescu”, Enciclopedia Banatului. Literatura, Ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura David Press Print, Timișoara, 2016/2018, p. 218-219; Mirela-Ioana Dorcescu, Hermeneia, Editura Mirton, Timișoara, 2019, passim; Mihai Cimpoi, Traian Vasilcău, Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni, Tipografia Centrală, Colecția „Pasărea Phoenix”, Chişinău, 2019; Mirela-Ioana Dorcescu (Coordonator și autor), DESPRE OPERA LUI EUGEN DORCESCU. Interviuri. Crestomaţie critică (2014-2020), Editura Mirton, Timișoara, 2020, 668 p.; Gheorghe A. Stroia (coordonator), Milenarium. Dicționarul enciclopedic al scriitorilor români la începutul mileniului al III-lea, Editura Armonii culturale, 2021, p. 219-226; Synaisthesis – Emil Grama, Eseu plastic la poezia lui Eugen Dorcescu, Editura Eurostampa, Timișoara, 2021, 140 p.; Mirela-Ioana Dorcescu (coordonator și autor), EUGEN DORCESCU ÎN „TIMIȘOARA”. Volum omagial 80, Editura Mirton, Timișoara, 2021, 438 p.; Marian Odangiu, Arhipelagul de hârtie. Poeți și prozatori din Banat. Deceniul al doilea, Editura Brumar, Timișoara, 2021; Silvia-Gabriela Almăjan, Eugen Dorcescu – un écrivain pas comme les autres, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, 186 p.; Marian-Cătălin Ciobanu, Et in Arcadia ego. Eseuri de critică literară, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, p. 13-109; Mariana Pâșlea, Lectio profana. Confesiuni critice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, p. 95-127; Iulian Chivu, Cronici, note, comentarii, Editura Sitech, Craiova, 2022, p. 52-65; Mariana Anghel, Viață și operă. Dialog cu poetul Eugen Dorcescu, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, 56 p.; Mirela-Ioana Dorcescu, SEMIOTICA METAFOREI. INDUCȚIA METAFORICĂ ÎN POEZIA ROMÂNEASCĂ, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022, passim; Alexandru Ruja, Istoria literaturii române contemporane din Vest, Editura David Press Print, Timișoara, 2022, p. 120-136; 897-900; Silvia-Gabriela Almăjan, Epistolele de la Ramna, Editura Eurostampa, Timișoara, 2023, p. 104-124;
Campania de presă a publicației „Timișoara” (Redactor-șef Petru Vasile Tomoiagă). Între 20 martie 2020 și 15 iulie 2022, pagina culturală a găzduit, săptămânal, cu rare întreruperi, comentarii la opera lui Eugen Dorcescu.
Premii, distincţii:
– Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, acordat în 1983, pentru volumul Arhitectura visului, 1982;
– Premiul pentru Poezie al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, acordat în 1994, pentru volumele Psalmii în versuri, 1993; şi Cronică, 1993;
– Premiul pentru Eseu al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, acordat în 2001, pentru volumul Scrisori la un prieten, 2000;
– Premiul Salonului Naţional de Carte „Cart Vest”, acordat în 2000, pentru volumul Scrisori la un prieten, 2000;
– Diploma de Excelenţă a Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu cultural naţional a judeţului Timiş, 2002;
– Diploma şi medalia „Pro cultura timisiensis”, 2002;
– Premiul de Excelenţă, pentru întreaga operă poetică cu temă religioasă, acordat de Societatea culturală „Patrimoniu”, Timişoara, la Festivalul internaţional de creaţie literară religioasă „Lumină lină”, ediţia I, Timişoara, 2004;
– Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate literară, acordată de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, 2006;
– Premiul literar „Nikolaus Berwanger” pe anul 2006, pentru întreaga creaţie poetică, decernat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România;
– Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, acordat în 2010, pentru volumul drumul spre tenerife, 2009;
– Premiul de Excelenţă al Municipiului Timişoara pentru Poezie pe anul 2010;
– Premiul „Opera Omnia”, pentru întreaga creaţie literară, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, 23 noiembrie 2012;
– Premiul de Excelenţă al Municipiului Timişoara pentru întreaga creaţie literară, 23 noiembrie 2012;
– Marele Premiu „Aurel Turcuș”, la Festivalul-concurs internațional de creație literar-artistică, educativ-științifică și religioasă „Lumină lină”, Timișoara, 14 septembrie 2015;
– Premiul Special al Juriului Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, pentru Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, Ediție critică de Mirela-Ioana Borchin, 12 decembrie 2016;
– Marele Premiu, „Sfântul Gheorghe”, la Festivalul internațional de poezie „Drumuri de spice”, Uzdin, Serbia, 29 iulie 2017;
– Premiul de Excelență, al Asociației Geocosynus Educational Group și al revistei „Armonii culturale”, 25 decembrie 2019;
– Diploma de Excelență, acordată de Societatea Literar-Artistică „Tibiscus”, Uzdin, Serbia, la aniversarea a 30 de ani de activitate a acesteia, 18 iulie 2020;
– Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, pentru volumele Îngerul Adâncului și Adam, Ediții critice de Mirela-Ioana Dorcescu, 21 decembrie 2021;
– Premiul LAUDATIO PRINCEPS. „Condeiul de aur”, acordat de revista „Armonii culturale”, 1 februarie 2022;
– Meritul cultural, decernat de UZPR din România, Filiala „Valeriu Braniște”, Timiș și Asociația cultural-umanitară „Luceafărul de Vest”, Timișoara, 31 august 2022 etc.
– Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara, conferit la 1 august 2014;
– Académico Correspondiente (Membru Corespondent) de la Academia Hispanoamericana de Buenas Letras de Madrid, Spania, titlu conferit în 21 martie 2023.

*
Într-o sinteză reductivă, dar axiologică, opiniile istoricilor şi criticilor literari situează poezia lui Eugen Dorcescu foarte sus pe o axă valorică:

„De pildă: câtă lume îşi dă seama că Eugen Dorcescu e unul din marii noştri poeţi contemporani…? Cu riscul repetiţiei, spun că Dorcescu trebuie socotit drept unul din cei mai însemnaţi şi mai valoroşi poeţi actuali ai literaturii române, de fapt unul din relativ puţinii poeţi adevăraţi care funcţionează în ultimele două decenii la Dunăre şi Carpaţi”.
(Virgil Nemoianu)

„EUGEN DORCESCU (Timişoara, 1942) es una de las voces más representativas de la actual poesía rumana…Su poesía tiene un fuerte acento religioso-metafisico y existencial”.
(ABC, Madrid, supl. „ABC Cultural”, 13 nov. 2010. Selección y coordinación de Amalia Iglesias Serna)

„Nu va fi inutil să se atragă atenţia asupra lui Dorcescu ca poet european, în ciuda faptului că împrejurările sociale şi culturale ale ţării sale, pe durata prea multor ani, l-au izolat, în mare măsură, în limitele propriei limbi, şi doar în vremea din urmă această operă a început a fi cunoscută în restul continentului. Fiindcă important este că în însăşi opera lui Dorcescu sunt puse unele dintre cheile cele mai adânci ale modernităţii poetice….”
(Andrés Sánchez Robayna)

„Para parte de la critica nacional e para la critica internacional, se trata del poeta vivo más importante de Rumanía”.
(Luis León Barreto)

Principalele argumente pentru această evaluare axiologică sunt originalitatea de viziune şi expresie, afirmarea unui orizont spiritual foarte înalt şi complex, amprenta inconfundabilă a unui autor cult, care scrie elegant şi profund despre adevăruri tulburătoare:
„În fond, textul lui Eugen Dorcescu stă la confluența faptului de cultură cu explozia metaforică a inspirației momentane. Poemele sunt eflorescențe metaforice, pornind de la elemente cândva înregistrate de memorie, peste care s-au sedimentat alți constituenți, totul degajându-se în unitatea poeziei. Poate de aici siguranța și împlinirea oricărui elan, asemeni statuii tăiate abrupt în marmură, în linii sigure, fără ezitările actului de elaborare”.
(Alexandru Ruja)

„Tema centrală a creaţiei dorcesciene este condiţia fiinţei întru Fiinţă. Modalitatea de abordare a unei teme atât de grave şi de generoase, rafinamentul estetic, pe de o parte, dar şi implicarea într-o sinteză spirituală – în principal, metafizică şi religioasă –, realizată cu mijloacele poeziei –, pe de altă parte, îl individualizează şi îl înalţă pe Eugen Dorcescu, situându-l în vecinătatea marilor poeţi naţionali şi europeni”.
(Mirela-Ioana Borchin)

„E necesar de precizat că Eugen Dorcescu nu merge pe niciunul din drumurile bătătorite de înaintaşi, el nu este un scriitor de clişeu, originalitatea lui constă în chiar frumuseţea şi robusteţea limbajului, uneori frust, dar vioi, antrenant, fără să imite pe nimeni. În acest sens, el este cât se poate de original, chiar dacă ştie că nu poate să placă tuturor, îşi păstrează fiorul liric şi metaforic propriu, fără să ţină cont de canoane, de şcoli, de grupări literare. Cu adevărat este un scriitor neasemuit.
Cu atât mai puţin îi pasă de opinia criticilor.
În felul acesta îşi păstrează intactă forţa de creaţie şi originalitatea”.
(Cezarina Adamescu)

„…farmecul indicibil al liricii lui Eugen Dorcescu. Aliaj subtil, inextricabil între senzaţie şi spirit, între trăire şi reverie, între profan şi sacru”.
(Adriana Iliescu)

„Eugen Dorcescu – ultimul psalmist al mileniului al doilea”.
(Ion Pachia Tatomirescu)

„Gândul greu. Acesta este Eugen Dorcescu: gândul greu”.
(Marcel Turcu)

„Eugen Dorcescu – un poet de linie înaltă, după clasificarea lui Lucian Blaga, un clasic în viață”.
(Zenovie Cârlugea)

„O adâncă scrutare a sensului transcendenţei – uneori inseparabil unit cu lecţiile misticii occidentale – îşi dă mâna, în această poezie, cu o viguroasă căutare metafizică («metafizică, nu filosofică», insista Juan Ramón Jiménez), al cărei centru sau axă este fiinţa în faţa eternităţii… Marea tradiţie a poeziei române, de la Mihai Eminescu până la Tudor Arghezi – o tradiţie pe care în Spania, sau în limba spaniolă, o cunoaştem, din nefericire, cu totul insuficient, se vede asumată în fiecare vers al lui Dorcescu, sublimată în fiecare din cuvintele sale, şi se leagă cu unele dintre marile procupări care, de la Mallarmé până la Luzi sau Bonnefoy, determină limbajul şi lumea celei mai vii poezii europene a modernităţii”.
(Andrés Sánchez Robayna)

by

Referinţă Bibliografică

EUGEN DORCESCU, CURRICULUM VITAE/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 7 aprilie 2023