Iacob rămase preț de câteva momente pe gânduri, surprins fiind de întrebarea lui Sergiu după care zise:
– Acum chiar mai pus în dificultate, ce să-ți spun este greu de dat un răspuns.
– Atunci ce tot cauți pe acele labirinte întortocheate ale filozofiei?
– Dragul meu nu vorbi așa, pentru că vorbești din necunoștință de cauză. Tu ești un om ce și-a văzut până acum doar de serviciu, iar în timpul liber ai căutat să petreci și asta e bine, departe de mine gândul să te condamn. Însă acum se pare că te-a zguduit moartea prietenului nostru comun, și începi să cauți răspunsuri absolute pentru că te simți gol, neputincios, în fața morții. De aceea cauți să dezlegi taina morții, și mă mir mult de acest lucru pentru că până acum nu ai dat pe față astfel de preocupări. Partea cea mai stranie a acestui fapt, este că nu citești cărți și nu ai o cultură vastă, de aceea bâjbâi mereu la suprafață, iar comorile cunoașterii rămân în adâncuri neaccesibile pentru tine. Este foarte adevărat faptul că te-ai instruit în domeniul în care lucrezi și ai devenit un bun profesionist, dar ascultă-mă, dacă vrei să fii un om spiritual nu poți călători prin viață doar cu un bagaj cultural atât de mic, este prea puțin crede-mă. Pune mâna și citește cărți valoroase și astfel vei putea sonda adânc pe terenul cunoașterii umane și vei găsi cu siguranță și răspunsuri la întrebările tale, altfel vei obercăi pe teritoriul necunoașterii toată viața ta.
Sergiu se despărți de prietenul său cu un gust amar, dându-și seama că în sufletul său exista un gol uriaș pe care căutase să-l umple cu lucruri materiale, cu satisfacțiile ce i le dădeau munca sa de inginer constructor, cu o viață de familie frumoasă și nu în ultimul rând cu distracțiile de la cluburi și compania prietenilor săi de chefuri. Dar iată că toate se dovediseră înșelătoare și nu îl împliniseră sufletește, rămase gol pe dinăuntru ca un muribund spiritual care îngrozit de moartea lui Lucian căuta răspunsuri cuprins fiind de frica morții. Din acea zi după discuția cu Iacob, Sergiu își cumpără o Biblie și începu să citească pentru a găsi răspuns la marea întrebare ce îl frământa și anume: ,,Dacă există viață după moarte?” Soția și fiica sa îl ridicularizau, unii prieteni de asemenea, însă el continua să citească convins fiind că va afla răspunsul.
Într-o zi, pe când lucra pe un șantier cu un alt inginer constructor pe nume Vladimir, ce avea în jur de treizeci și cinci de ani, ce îi dădea impresia că era un om deosebit, ce de altfel era foarte respectat de muncitori. Ba unii din muncitori îi spuseră că Vladimir studiase teologia și că avea mari cunoștințe în acest domeniu, și de aceea îi trata pe ei, muncitorii de rând cu bunătate. Sergiu se gândi că pentru el era o ocazie mare de ai destăinui lui Vladimir frământările sale. Lui Sergiu, chipul lui Vladimir pe care se oglindea liniște sufletească, îi inspira multă încredere și se hotărî să acționeze. În timpul pauzei de masă, îl invită pe Vladimir la un restaurant ce era în apropierea șantierului unde lucrau, pentru a servi masa împreună. După masă, în timp ce își beau cafeaua, Sergiu aduse vorba și despre problema ce îl frământa, la care Vladimir îi spuse:
– Din tot ceea ce îmi spui, îmi dai impresia că bați la porțile împărăției cerurilor căutând mântuirea!
– Da exact asta caut, iată în sfârșit un om cu care pot vorbi aceeași limbă, mă refer la faptul că tu mă înțelegi așa cum nimeni până acum nu m-a înțeles. Să știi că citesc de ceva timp Biblia, dar încă nu am reușit să înțeleg tot ce este măreț în această Carte.
– Chiar mă bucură faptul că am în fața mea un om ce caută adevărul din Scripturi. Ei bine, tu trebuie să-l descoperi pe Iisus, să cunoști persoana și lucrarea Sa ca Fiu al lui Dumnezeu și Fiu al omului. Dar pentru acest lucru ai nevoie ca să-ți deschizi inima împărăției harului, ce poate să înceapă să sălășluiască în inima ta. Începe să-l contempli pe Hristos prin prisma celor patru Evanghelii și a întregii Scripturi pentru că de fapt întreaga Scriptură ne vorbește despre El. Iisus este personajul central al Bibliei, și lucrul cel mai important este să înveți să umbli cu El zi de zi, dar pentru asta ai nevoie de iluminarea ce vine numai atunci când Duhul Sfânt se coboară peste tine. Pentru că vezi, tu ai început să citești Sfintele Scripturi și este foarte bine, dar fără rugăciune și fără ajutorul Duhului Sfânt nu vei înțelege nimic. În momentul când vei începe să te rogi înainte de a citi, atunci Duhul Sfânt se va coborî peste tine și vei avea un profesor nevăzut în tot timpul studiului tău biblic, și vei rămâne uimit de lucrurile frumoase ce le vei descoperi. Mai presus de orice, vei descoperi frumusețea spirituală a lui Iisus și vei ajunge să înțelegi cuvintele Sale, mai ales cele care răspund la frământările tale și anume, dacă există viață după moarte. Contemplându-l pe Iisus vei începe să pășești pe calea ce duce spre ceruri și vei începe să pregustezi încă de pe acum împărăția slavei. Privește la Iisus și nu te va mai cuprinde frica de moarte și de necunoscutul ce se află dincolo de mormânt, pentru că El a biruit moartea pentru noi, de aceea a putut să spună: ,,Eu sunt Învierea și Viața. Cine crede în mine chiar dacă ar fi murit, va trăi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?” (Evanghelia după Ioan 11; 25-26) Starea omului în moarte este a unui somn din care Iisus ne va trezi în dimineața învierii, dacă în această viață am trăit umblând cu El. Prin jertfa Sa de la cruce, El a plătit prețul ca orice om să pășească în eternitate. Dragostea Sa și astăzi se revarsă peste oamenii păcătoși ce caută să fie fericiți departe de Cel ce îi iubește și a murit pentru ei. Învierea este ceva atât de tainic și totuși atât de sublim, pentru că oamenii ce dorm în țărâna pământului se vor ridica pentru a avea viață veșnică și a popula Noul Ierusalim, orașul pregătit de Iisus tuturor celor ce îl iubesc. Pe mine această speranță a nemuririi mă face să pășesc hotărât pe drumul uneori spinos al credinței, convins fiind că Dumnezeu tot ceea ce promite poate să și împlinească. Îți doresc ca harul lui Hristos să-ți atingă inima și să pornești cu entuziasm pe calea mântuirii și să descoperi tot ce este frumos în Cartea Cărților pentru că numai așa sufletul tău va fi înnobilat.
– Deci există viață după moarte nu totul se termină la mormânt?
– Categoric, și dacă ai să-mi permiți, am să-ți citesc din nou din Biblia ce o am pe telefonul mobil. De pildă apostolul Ioan ne spune: ,,Cine are pe Fiul are viața; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viața.” (1Ioan 5:12) În această viață avem marea șansă de a cunoaște știința mântuirii, asta înseamnă să începem să-L cunoaștem pe Hristos și să ne lăsăm inima pătrunsă de Duhul Său minunat. Al avea pe El, înseamnă al primi în inimile noastre ca pe un oaspete onorat, pregătindu-ne astfel pentru eternitate. Dar pentru ca tu să mă înțelegi și mai bine am să-ți dau un alt verset din Evanghelia după Ioan unde ni se spune: ,,Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe care l-ai trimis Tu. (Evanghelia după Ioan 17:3) Îți dai seama ce definiție măreață a vieții veșnice avem aici și anume, putem dobândi viața veșnică prin cunoașterea lui Dumnezeu ce o realizăm în primul rând prin intermediul Sfintelor Scripturi. Iar pentru a înțelege cum este caracterul lui Dumnezeu, trebuie așa cum ți-am spus să-l contempli pe Iisus, pentru că El a realizat la Golgota biruința asupra morții și ne-a dăruit astfel viața veșnică.
– De ce nu trec oamenii la moarte direct în ceruri, de ce rămân în morminte așteptând învierea?
– Moartea este un somn de care avem parte ca o consecință a păcatului, după cum ți-am spus, starea omului în moarte este cea a unui somn din care Hristos ne va trezi în dimineața învierii. Partea dureroasă va fi cu oamenii ce trăind, au ignorat marea lor șansă prin Hristos la mântuire și astfel și-au pecetluit soarta pentru veșnicie.
– Vrei să spui că de-a lungul veșniciei unii oameni vor sta în rai și alții în iad? Mă tot întreb în urma a ceea ce mi-ai spus, cum va fi posibil ca unii oameni să ardă o veșnicie iar alții să-l laude pe Dumnezeu toată veșnicia?
– Atunci când Creatorul l-a creat pe Adam l-a modelat din țărâna pământului, dăruindu-i apoi suflare de viață și astfel a devenit un suflet viu. Cum s-a putut realiza acest lucru nu știm, pentru că este taina creației și o minune a faptului că viața există pe pământ. Iar când omul moare, trupul este pus în pământ unde se descompune și suflarea de viață se reîntoarce la Dumnezeu și astfel omul încetează de a mai fi o ființă vie. De aceea nu există suflet care să călătorească în rai sau iad, și nu mai există șansă la mântuire după ce omul moare, indiferent câte slujbe i se mai fac aici pe pământ. Dacă am admite că iadul există așa cum în concepția populară ne este descris cu draci ce ard acolo oameni, înseamnă că răul va continua și în lumea lui Dumnezeu și dracii îi vor chinui și acolo pe oameni, eu am înțeles că la sfârșit după ce toate lucrurile vor fi înnoite, tot universul va vibra de pace și armonie. Oare cum putem asocia imaginea focului veșnic cu Dumnezeul dragostei? Trebuie să admitem că nu putem îmbina cele două imagini, trebuie să renunțăm la una sau la alta.
-Și deci nu există nici un suflet călător prin vămile văzduhului după moarte așa cum după tradițiile bisericești suntem învățați?
– Nu, Biblia nu ne învață acest lucru, ba chiar ne spune în repetate rânduri că moartea este un somn. Pentru mine argumentele cele mai puternice în acest sens sunt cuvintele lui Iisus când a vorbit despre moartea lui Lazăr: ,,După aceste vorbe, le-a zis: Lazăr, prietenul nostru, doarme; dar Mă duc să-l trezesc din somn.” Ucenicii I-au zis: ,,Doamne dacă doarme, are să se facă bine.” Iisus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre odihna căpătată prin somn. Atunci Iisus le-a spus pe față: ,,Lazăr a murit.” ( Evanghelia după Ioan 11;11-14) În aceste versete ni se explică foarte clar starea omului în moarte, încât nu mai există loc și pentru alte interpretări. Moartea a doua este groaznică, și de ea vor avea parte oamenii ce în această viață au respins în mod voit darul mântuirii prin Iisus Hristos. Va exista într-adevăr un foc al judecății divine pregătit diavolului și îngerilor săi, și din păcate tuturor celor ce au înfăptuit răul dar nu va fi de durată, ci totul se va termina foarte repede. Iar în veșnicia lui Dumnezeu nu vor mai exista demoni, și nici un iad în care oamenii vor fi chinuiți la nesfârșit, pentru că această doctrină nu este biblică. Sunt câteva doctrine populare de care oamenii se cramponează, printre ele se numără cea a nemuririi sufletului și a iadului veșnic. Ei bine, nici una din aceste învățături ce fac parte din tradiția bisericii nu are suport biblic, oricât ai căuta în Sfintele Scripturi nu vei găsi argumente să susții așa ceva. Minunat este faptul că Cuvântul lui Dumnezeu ne demolează ideile noastre preconcepute și prejudecățile, asemenea unor constructori ce demolează o clădire veche pentru a construi un edificiu nou. Întotdeauna când discut cu diferiți oameni pe aceste teme, le spun celor ce mă contrazic și încearcă să-mi argumenteze altceva bazându-se pe o cunoaștere superficială a Sfintelor Scripturi: ,,Vă rog aprofunda-ți mai mult acele pasaje biblice unde ni se vorbește despre moarte și viața de dincolo de mormânt, iar când veți avea un răspuns bazat pe argumente biblice de necontestat abia atunci vorbiți.”
– Interesant, chiar foarte interesant ceea ce tu îmi spui. Acum îmi dau seama că sunt pe punctul să fac mari schimbări în viață mea, pentru că doresc și eu să beneficiez de darul măreț al nemuririi.
– Oare ce altceva ne poate bucura mai mult în această viață în care experimentăm atât de des suferințe de tot felul, decât speranța mântuirii?
După discuția cu Vladimir, viața lui Sergiu începu să se schimbe în mod considerabil pentru că începu să citească Biblia iluminat fiind de Duhul Sfânt, și peste tot viața sa începu să reverse o influență înălțătoare. Cei ce îl cunoscuseră înainte se mirau și nu puteau înțelege cum același om ce altădată alerga după plăceri păcătoase, își găsea plăcerea meditând la lucrurile sfinte, și trăind o viață duhovnicească. Și mai ales inima sa începu să vibreze pentru că descoperise adevărul despre viață și moarte. De asemenea, începu să citească cărți ale unor titani ai literaturii universale clasice pentru aș îmbogăți cultura. Și viața sa începu să curgă pe un făgaș nou și minunat.
O, cât de greu înțelegem noi lucrurile minunate ale lui Dumnezeu! Uneori avem nevoie să parcurgem un lung drum prin viață, să ne prăbușim pe calea vieții și apoi ridicându-ne să înaintăm răniți sufletește. Însă în mod providențial Dumnezeu ni se descoperă ca un Tată Iubitor, și cei ce prin credință se aruncă în brațele Sale au parte de mari privilegii spirituale, iar la sfârșit de cale viața veșnică. Minunat și frumos este modul cum Dumnezeu lucrează cu omul căzut în păcat, oferindu-i un loc de scăpare.
by