Eugen Serea
Fragilul echilibru

Fragilul echilibru mai ține împreună
Oglinzile lui Lloyd și razele de Lună,
Inelele de gheață, Saturn să nu le piardă
Și sarea în oceane, ca Terra să nu ardă,
El are grijă, zilnic, de ghinion, de șansă,
De înălțări în cuget și de căderi în transă,
Nici prădător, nici pradă, flămânzi să nu se culce,
Nici prea amară, totuși, cafeaua, nici prea dulce,
O cumpănă în toate, ușor, să balanseze,
Toreador și taur flamenco să danseze
Pe un cântar ce poartă și Binele și Răul,
Speranța în miracol, să nu ne-nghită Hăul,
Păstrează, veșnic vie, într-o năstrapă, mana,
Reflexia-n oglindă, iar în văzduh, vimana,
Ne ține încuiate străvechile portaluri,
Să nu pătrundă Lorzii în falsele Graaluri,
Ne mai dărâmă idoli, ne mai durează temple,
Prin sfinți ne dăruiește posibile exemple,
Depune praf de stele peste valori uitate,
Când răstignim Lumina afară din cetate,
Și prăbușește turnuri, amestecă limbaje,
Scarifică pe suflet, dar șterge tatuaje
Dezleagă vechi enigme, iar altele-s lăsate
De-a pururi, pentru oameni, în beznă îngropate,
Vrea patimi în cătușe, instinctele în lanțuri
Nu vrea păscând măgarii înțelepciuni prin șanțuri,
Nu-ngăduie să fure alt Prometeu făclia,
Din slăvile deșarte trântește ciocârlia,
Nocturna armonie i-o dă privighetorii,
Deschide căi înguste spre inima Splendorii,
Oprește frici flămânde, din noi să nu se-înfrupte
Și pânze de păianjen să nu mai fie rupte,
Vremelnic lasă-n șarpe, doar ca pe-un leac, veninul,
Nu-ngăduie furtunii să biruie seninul,
Sătul de revoluții decapitându-și regii,
Lin, întrupează Taina, s-o dea fărădelegii,
Acoperă întruna fântânile de smoală,
Îmbolnăvind titanii, ridică viermi din boală,
Neîntrebați ne-aduce, pe toți, în Lumea crudă,
De cei ce vor să plece nici nu vrea să audă,
Dansând să vină ploaia, târzie, timpurie,
Ne-a-nsângerat totemuri Esența purpurie,
Hrănește mânji de Pegas, în trenuri de impulsuri,
Din Căile Lactee cu necesare mulsuri,
Astâmpără vulcanii, să nu se enerveze,
Dar ține în sihaștrii virtuți ascunse treze,
De vulturi, pui de irbis păzește-n Himalaya,
Ascultă rugi buddhiste: „Ferește-ne de Maya!”,
Stârnește revelații, aprinde-nchipuire,
Îngheață răzbunare și stinge uluire,
Metropole înalță, cătune risipește
Și cânturi de sirene încheie-n cozi de pește;
Mai țese Penelopa: Ulise, de ce tremuri?
Te-așteaptă nu Itaca, deja sunt alte vremuri,
Cetatea cea eternă, ce a fondat pe Tibru,
Cândva, în Evul Antic, fragilul echilibru…

marți, 28 iunie 2022

by

Referinţă Bibliografică

Eugen Serea – Fragilul echilibru/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 2 iulie 2022