Eugen Serea
Frica

O, tu, Zeiță crudă, nepereche,
Din ce tenebre, oare, ai venit?
Prin catacombe, până la zenit,
Cum ai urcat? Din șarpe, în ureche,
Cum ai trecut? Așa ți-a fost menit?

Te-avem, de până-n leagăn, în celule,
De parcă-am fi cu tine siamezi,
În suflet stăpânești, în molecule,
De când eram morule și blastule,
Iar tu, doar un Fior a ce nu vezi!

Te ducem, ca pe-un virus în ființe,
Prin viața noastră, până la mormânt
Și, tributari eternei neputințe,
În libertăți ori, poate, nevoințe,
Ne războim sau facem legământ.

Ce fin ne macini măduva din oase!
Cum treieri tu și nerv, și neuron!
Din toate-ai învățat să tragi foloase,
Pe toate le aduci, ca vii prinoase,
În fața Morții, falsul Eshaton.

Prin inimi de-ntuneric stai la pândă,
Te camuflezi, cameleon perfid,
În slava cea deșartă și flămândă
(De sine milă, altora osândă!)
Și-n minte naști al îndoielii Vid.

Tiranic frângi voința temerară,
Genunchii faci să tremure, slăbiți,
Virtutea o vânezi, pasăre rară;
În zori de zi, dar și în fapt de seară,
Biciui pe lenți, în frâu ții pe grăbiți.

Te-ai cuibărit în ghemul de instincte;
Din grijile prea multe, fără leac,
Au eclozat pornirile distincte
Ce vând iubirea pe un blid de linte:
Biet idol de aramă ăstui veac…

Te-au folosit Triadele Puterii
Să controleze masele de sclavi
Și ai convins, cu sabia durerii,
Prin capul ce se pleacă, lin, Tăcerii,
Că suntem orbi, străini, goi și bolnavi.

Din pietrele aducerii aminte
Ți-am ridicat altare străvezii
Și chipuri ți-am cioplit din necuvinte,
Trezind ecouri surde prin morminte
Despre ce-a fost, ce este, ce va fi.

Și ți-am adus, Zeiță, închinare
Ca unui „dumnezeu necunoscut“,
Dar tu ne-ai ars legende, sinaxare,
Ne-ai coborât la rang de vivipare,
Că și Edenul parcă-i revolut.

Din temnițele tale arhipline
Am vrea să evadăm… sau poate nu!
În clinchete suave, cristaline,
Argintul viu al cheilor divine
Ne mai rămâne ultimul atu…

Chiar, cine vrea să schimbe paradigma,
Să treacă de la Frică la Cuvânt?
Când fierul conștiinței arde stigma
Pe dura mater, unde e enigma?
Doar Taina stă! În rest, vânări de vânt…

miercuri, 8 iulie 2020

by

Referinţă Bibliografică

Eugen Serea – Frica/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 27 ianuarie 2022