Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea- Înălțare

Eugen Serea- Înălțare

Eugen Serea

Eugen Serea
Înălțare

E vară și e bine și e cald,
E-o zi de joi ca orișicare alta…
Mă simt atins de-al morții rece fald
Cum lemnul în icoană-l taie dalta…

Dar iată cum ceva parcă se schimbă,
Ori numai ochii, doar, ni s-au schimbat,
Sau poate doar lumina ce se plimbă
De vină-i pentru tot ce s-a-ntâmplat…

E-atâta viață-n toate că pământul
De verdele luminii se-nfioară
Și-n toate se străvede clar, Cuvântul,
Prin ochii noștri, pentru-a câta oară?…

Iar mintea nu mai poate să cuprindă,
Doar inima să simtă de-ar putea
În toate cum începe să se-aprindă,
Ca la-nceput, câte-un nucleu de stea…

,,–Și totuși, la tristețe mă îndeamnă
Un dor de cer și-un dor de Altceva…
Și sărbătoarea asta, ce înseamnă,
Mai știe, Doamne, știe cineva?…

Că-n lume, prea devreme totu-i nins,
Fiara uitării ghearele își linge…
Focul pe care astăzi l-ai aprins
Suflarea iernii, Doamne, nu-l va stinge?…”

Ca tot ce-i viu, în veci să nu mai moară,
Spre ceruri, în Lumină-nveșmântat,
Se-nalță astăzi– pentru-a câta oară?–
Iisus Hristos cel mort și înviat!

( vol. Vecernie)

Facebooktwitterby feather