Lumina toamnei
Versuri de Eugen Serea
Lumina Ți-ai trimis să Se pogoare
Peste livezi și vii, peste ogoare,
Să străluceasă-n roade, viu, deplin,
În untdelemn, în pâine și în vin
Prinos de rai Părintelui Divin…
Și toate-Ți cântă psalm de mulțumire
Că Tu le ții pe toate din Iubire!
Din Mâna Ta primește Firea Har
Să-I fie Templu Jertfei din Altar
Din care curge Viața, iar și iar…
Dar și în noi ai răsărit, Lumină,
Altfel, am fi doar praf, cenușă, tină,
Un abur care suie din pământ
Sau doar un fum împrăștiat în vânt…
Dar noi rodim Sămânță de Cuvânt!
Din Leu ucis de patimile noastre
Și înălțat în Slăvile Albastre,
Lumina toamnei-răni de curcubeu
Ca mierea ne alină, dulce, greu,
Să ne întoarcă pașii-n Dumnezeu!
Și din prisosul inimii, izvoare
Țâșnesc în Veșnicia viitoare
Să-i dea înstrăinatului aproape
Lacrimi de Cer din care să se-adape,
Lumina odihnească-i lin în pleoape…


