E aproape de miezul nopții, sâmbătă, 26 ian. 2019, ultima noapte pe care o petrec în Așezământul de  bătrâni de la Ulmeni. Mi-a prins bine scurta ședere în mediul acesta, fără telefon , fără televizor. Adică cele două ispite care, trebuie să recunoaștem, se ”hrănesc” lacom la masa timpului nostru, au devenit indispensabile pentru majoritatea oamenilor. Eu doar prin lucrarea lui Dumnezeu am scăpat câteva zile de ele, dar am avut un tovarăș mult mai prețios pentru ceasurile de liniște din noapte. Taman ce-am terminat de lecturat cartea ”Se intorc morții acasă” de Cornel Constantin Ciomâzgă, pe care dna preoteasă Mihaela  mi-a dat-o cu dragă inimă.

În final, securistul Petre, torționarul, călăul preotului Dionisie, care, după torturile îndurate la Canal,  revine în mănăstire cu numele de Gheronda Filip, ajunge călugăr sub îndrumarea acestuia.

Sora preotului, pe care Petre o violase cu o sălbăticie de neimaginat, intră în mănăstire  călugăriță, termină facultatea și devine doctoriță, maica stareță Harina. În urma violului naște un fiu care, la rândul lui, devine  doctor-călugăr, stareț la mânăstirea de unde fusese arestat, cu mulți ani în urmă, unchiul său de către Securitate.

Părintele Filip își dă sfârșitul obștesc în brațele călugărului Petre, fostul slujitor al lui Sărsăilă. Înainte de a muri, își amintea cum stareța mânăstirii, care era colaboratoarea securiștilor, din cauza înfumurării, se făcea de râs în timpul slujbelor religioase.: …”Și-așa a făcut Dumnezeu pe Evaaa…” și neatentă a dat mai departe două pagini:..” și-a uuuns fundul ei cu smoaaalăăă …”  Dar și un vicar arhiereu al Arhiepiscopiei era colaborator al Securității căci a încercat să-l convingă pe părintele Dionisie (Filip) să dea o declarație cum că fratele său profesor era cu legionarii. Refuzând, a fost martorul morții acestuia prin împușcare.

Preotul Filip a fost condamnat fără nicio vină la 25 de ani de închisoare, de către Tribunalul Militar, ca făcând parte din primul ”lot” supranumit ” Grupul mistic”.  21 de ani, 3luni și 6 zile a executat din pedeapsă la Canal.

Mai târziu au mai fost condamnați tot ca un astfel de grup: pr. Andrei Scrima, pr. Benedict Ghiuș, pr. Roman Braga, pr. Adrian Făgețeanu, pr. Sofian Boghiu, savantul Alexandru Mironescu,  filozoful Anton Dimitriu, poetul Vasile  Voiculescu-întemeietorul și sufletul ”Rugului Aprins”, ieroschimonahul Daniil de la Rarău, etc..

La instalarea sa ca stareț al mânăstirii de unde a început calvarul unchiului său, părintele Marc dă glas cuvintelor  părintelui Trifon, egumenul Monastirii Atotmilostivului Mântuitor, Vashon Island, Seatl, Washington State:

” Ortodoxia are tradiție în a evita clericalismul, și totuși, în ultima vreme, o profundă corupție a slujirii preoțești a pătruns în Biserica noastră Ortodoxă. Aceasta a făcut ca o parte din clerici să-și urmărească îndeosebi  interesele personale și chiar să caute evitarea poverii grele a slujirii misiunii înalte a Bisericii împinși de dorința de mărire. Vederea acestora este atât de întunecată, încât nu-și pun doar sufletele.

( Cantina Așezământului)

lor în primejdie, ci și pe ale credincioșilor care au nevoie de o povățuire smerită, părintească și pastorală și care vor avea numai de suferit sub o astfel de   ”îndrumare”.

                Această goană după cinstire și onoruri i-a adus pe mulți dintre clerici în situația de a se pune în slujba unei culturi a abuzului, delaționându-se unii pe alții în încercarea jalnică de a se alinia la mersul ”oficial” al lucrurilor.

                Cultura abuzului este stimulată și întreținută prin refuzul de a viețui în conformitate  cu simplitatea și smerenia pildei ce ne-o dă Hristos. Cei din cinul preoțesc trebuie să fie apropiați de turma lor, slujind ca părinți, cât și ca frați, fiind întotdeauna  blânzi, răbdători și milostivi. Slujitorii altarelor trebuie să fie însuflețiți de sărăcia duhului și să se lase cu totul mistuiți de libertatea adevărată întru Domnul. Viața lor trebuie să fie mărturie a simplității și asprimii a însăși viețuirea lui Hristos.

                Ortodoxia trebuie să se întoarcă 

neapărat la izvoare renunțând la pretențiile sale regale și la tot fastul de  curte. Ierarhii ar trebui să-și conducă eparhiile potrivit îndreptarului biblic întemeiat pe dragostea pentru preoții lor, pentru turma lor, căci dominația prin teamă și tiranie nu este de la Hristos. De asemenea , preoții trebuie să-și conducă credincioșii ca niște părinți iubitori, iar nu ca niște guvernatori locali numiți de Cezar.

                Sunt timpuri grele și primejdioase, iar poporul lui Dumnezeu trebuie să aibă mai mult ca altădată mijloace duhovnicești puternice pentru a supraviețui în această societate nesigură, în condițiile în care însuși creștinismul este din ce în ce mai asaltat.

                Pentru a merge înainte este nevoie de ierarhi, de stareți, de duhovnici  și de preoți care să fie cu mult mai mult decât niște oficialități religioase. Este nevoie de oameni cu viață sfântă care să-și conducă credincioșii ca păstori iubitori cu inima îndurerată și plină de milostivire pentru turma lor.”

Aceste cuvinte extrase din cartea „ Se întorc morții acasă” ar putea fi un îndreptar pentru acei  preoți care se recunosc în text, dar care și conștientizează că  din cauza lor cei care slujesc cu adevărată credință în biserici  suportă aceeași defăimare.

La Așezământul din Ulmeni am întâlnit oameni de diferite vârste și profesii veniți aici din dorința de a fi de ajutor, de a face ceva spre a-și împăca conștiința, conștiință  care, atunci când îți propui ceva și nu faci, începe să te mustre. Vorbesc de cei care o au. Aici, între  cei care vin în calitate de voluntari, se leagă ușor prieteniile ca și cum s-ar cunoaște de când lumea.

Dimineață a venit   Gabriela, o tânără de 40 de ani din Buzău, care a simțit nevoia să vină unde știa că ar putea fi de folos, și ne-am trezit cu ea până-n ora șapte. Plecase din oraș cu prima mașină spre Pietroasele ca să înceapă munca de dimineață. S-a cam mirat când șoferul de pe maxi-taxi n-a știut să oprească pentru Așezământul din Ulmeni, semn că nu mulți din cei care trec prin zonă remarcă existența unui loc în care viața se desfășoară mai altfel decât a noastră, a celor care suntem cu propria familie.

(Bisericuța din curtea Așezamântului)

                Mihaela era puțin tensionată că primise seara un telefon prin care era rugată să facă un parastas pentru cei trecuți pe pomelnicul  transmis tot pe calea aceasta. ”Dumnezeu e mare”, cum spune de fiecare dată părintele Milea, și i-a ajutat dnei  preotese ca totul să iasă bine: o mică colivă o avea în frigider pregătită pentru astfel de situații, pr. Marian Alexandru, parohul de la Șarânga, în drumul lui dinspre Buzău spre parohia sa, i-a adus prescura de mâna dumnealui făcută, urmând ca slujba parastasului s-o

oficieze în sala de mese a cantinei. Pe măsuța din fața icoanei Sf. Haralambie, patronul spiritual al așezămîntului, Mihaela are intotdeauna o candelă aprinsă, lumânări, tămâie și tot ce necesită o slujbă de pomenire.

Noaptea trece repede și revărsarea zorilor mă anunță că e timpul să merg la cantină pentru pregătirea micului dejun. În duminica aceasta trăitorii Așezământului din Ulmeni  ascultă Sfânta Liturghie  în bisericuța din curte unde oficiază slujba religioasă pr. Florin Coman din Vernești. Tot lucrarea lui Dumnezeu este pentru că după slujbă plec acasă împreună cu el.

Din micul altar,  glasul  preotului se aude în mod egal, cântările sunt liniștitoare. De la strană Sebastian răspunde când vine rândul cântărețului. Stan, unul dintre beneficiarii așezământului, așteaptă cu smerenie să dea cădelnița părintelui când ușa altarului  se deschide. La  momentul potrivit citesc din Cazanie predica din Duminica orbului.

Cel care reușește  să cunoască și să respecte învățăturile  biblice ajunge la acea pace interioară care-i asigură echilibrul existențial. ” Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiți fiii Tatălui vostru din Ceruri, pentru că El face să răsară soarele peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie și peste cei drepți și peste cei nedrepți.” ( Matei 5, 38-45)

by

Referinţă Bibliografică

Așezământul din Ulmeni (II)/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 6 februarie 2022