Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Muguri

Eugen Serea – Muguri

Eugen Serea
Muguri

S-a-ntors cuminte Soarele în muguri
Dintr-ale supernovelor vii ruguri,
Pulsează în quasarii verzi, pe ramuri,
Galacticele Învierii hramuri…

Vântul Solar străvechile mistere
Le-adie-n zvon de muzică de sfere
Și-n închinare-ngenunchează-n tină
Preasfintei Născătoare de Lumină…

Iar Cosmosul întreg se înfioară
La cântecul de Maică și Fecioară,
Mărire-i dă, cu primăveri din goluri,
În Alb îngemănat cu îngeri stoluri…

Natura e o Harfă aurită
De Mâini de Pantocrator făurită,
La pieptul ei vibrează zece stringuri:
,, –Prin Crucea Ta, noi nu mai suntem singuri!”

Și de la A.R.N.la Heruvimii
Privind adânc în Tainele Luminii,
Tot ce e viu slăvește Învierea
Căci Duhul Sfânt le-a-nmugurit tăcerea…

Și-n tahioni reverberează cuantic
Cuvântul dezrădăcinat Semantic:
,, –Ni Te-ai zdrobit ca boabele de struguri
Și Vinul Nou ni-e Sevă dulce-n muguri!”

(vol. Ninsoare în august)

Facebooktwitterby feather