Eugen Serea
Ne-Colind
N-a fost colind
Când îngerii aprind
Tămâia, lin,
Cățuilor de crin…
Nici bucurii
Când miile de mii
Drept candele
Sfințit-au stelele…
Nici ,, -Osana!”
La cer nu se’ nălța
Dinspre pământ
Icoanei de Cuvânt…
Nici muritori
Ținut-au sărbători
Trei zile Lui
Și Maicii Domnului…
Nici pe Altar,
Pentru cerescul Dar,
O jertfă-n foc
Nu s-a adus deloc…
Nu s-au deschis
Aceluia Promis
Nici uși cu drag,
Nici zâmbete în prag…
N-avut-a strai
Nici strălucit alai,
Doar paiele
Și-n juru-I vitele…
N-a fost cântat
Copilul Împărat
Născut pe fân
Deși Atot-Stăpân…
S-au închinat
Cu suflet luminat
Umili păstori
Și-ai Stelei călători…
Și-au plâns de Dor,
Atinse de Fior,
Un cuget drept
Și-al Veșniciei piept..