Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea-Primăvara, acum

Eugen Serea-Primăvara, acum

Eugen Serea
Primăvara, acum

E iarna pe moarte, n-o vede, n-o ştie,
Se crede eternă şi simte că-i vie,
Deşi ghiocelul e, sfânt, mesagerul
Ce-i seceră bezna şi-i macină gerul,
Iar mugurii fragezi, ce stau să pleznească,
Au venele pline de Seva Cerească…

Din Sud suflă vântul, din calde nisipuri,
În țurțuri topindu-mi cioplitele chipuri
Şi zvon de izvoare trezite la viață
Ecou înfioară în sloiuri de gheață,
Sub streaşină, cuibul şi-aduce aminte
Că dragostea zboară, chiar fără cuvinte,

Şi vine acasă, din zările-albastre,
Scăpată din vraja străinelor astre,
Că bolta-i Portalul de lapis-lazuli,
Aici, porumbeii n-au teamă de ulii
Şi-ncepe să plouă şi tună în zare
Şi pruncii n-au lacrimi, ci Temple de sare

Şi-n undele apei şi-n piatra tăcerii
Şi-n focul căinței şi-n vinul plăcerii,
Prin vise curate sau negre coşmaruri,
Prin vieți de sclavie râvnind avataruri,
Aud, când fractalii cutreieră crinii,
Altarele fricii stârnind Kundalini,

Deşi se trezeşte un clopot în turlă
Şi-un lup singuratic la Lună tot urlă
Şi umbra de Cruce, de tremuri sau sângeri,
Îți poate preface toți demonii-n îngeri…

marți, 5 martie 2019

Facebooktwitterby feather