Eugen Serea
Lansarea volumului de versuri
Vecernie
Vântul
Motto:
,,Vântul suflă unde voiește și tu auzi glasul lui, dar nu știi de unde vine, nici încotro se duce.
Astfel este cu oricine e născut din Duhul.”
(Ioan 3, 8)
Când vântul suflă liber acolo unde vrea
Tu îi auzi doar glasul ce-n duh te înfioară:
Nu știi de unde vine, nu poate-n loc să stea,
Iar unde merge-i taina din clipele ce zboară…
E blânda adiere a zorilor din flori,
Amirosind a iarbă prea de curând cosită
În simfonia caldă de zumzet și culori
Pe aripi călătoare din depărtăti sosită…
E-a cerului răcoare din după amiezi
Cu vise însetate de țarină crăpată
Ce-aduce zvon de ploaie în lanuri, în livezi
Și-n vita de povară demult neadăpată…
E biciuirea crudă pe spatele rănit
De sărutarea brumei, săgeată de arsură
În frunza tremurândă, ce-odată a hrănit
Cu raze frânte-n sevă, rodire fără ură…
E sfâșierea lunii în urlete de lupi,
Când albele himere cu întrupări de gheață
Pun gândurilor lanțuri să nu mai poți să rupi
Din Soarele Dreptății, Scânteia ta de Viață…
Dar mai presus de toate, e-un dor de veșnicii,
Un sorb către Lumină al Apelor din Ceruri
Ce smulge din strânsoarea căzutei silnicii
Pe fiii Mântuirii, prin arșițe și geruri…