Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Toamna

Eugen Serea – Toamna

Toamna
Autor Eugen Serea

 

Se scutură Lumina de frunzele uscate
În secerișul rece al Vântului Ceresc,
Cad ploile de toamnă să spele de păcate
Pe cei ce și de raza de lună se feresc…

Pe ramurile vieții ard roade grele, coapte,
Și doarme-n struguri vinul, visându-
se-n Potir,
Tot mai firavă-i ziua topindu-se în noapte
Și-n lut se-ntoarce vara, sub cruci de trandafir…

Se-adună-n stoluri păsări să plece-n pribegie
Spre zările mai calde din depărtatul Sud,
O lebădă, în urmă, compune-o elegie,
În iarba încă verde e adevărul crud…

Sunt toate-n așteptarea covorului de brumă
Pe care-n văluri albe chiar Moartea va păși,
Dar greierii cred sincer că totu-i doar o glumă
Și-ngână-n turn de fildeș sonatele lor gri…

Din pleoapa mea plecată o lacrimă se-nfruptă
Și-mi picură tristețe în sufletul etern,
Un înger și un demon în seva mea se luptă:
Mai stau în Pomul Vieții sau, Doamne, să-m-aștern?

 

Facebooktwitterby feather