În intimitatea mea,
îngerul păzitor mi-a rostit:
„Vine judecata de apoi,
iar tu doar stai și te gândești…?”
Răspund foarte concis:
„Să mi se dea sentința
pentru ceea ce fac
și pentru ce am făcut…”
Fulgerător în acest timp
muza m-a împresurat
cum n-a mai făcut-o:
„Nimeni nu s-a născut
spre a trăi veșnic,
la toți le este dat să moară
fie mai repede
sau mai târziu…
Dar dacă ți-am apărut
în gândurile tale
așa cum dorești să-ți fiu,
-fapt acceptat de Dumnezeu,
însă numai cu condiția
să mi te dea mie, nu morții!
Atenție, nu te descuraja
nici nu te hazarda
deoarece prin mine vei intra totuși
în cea mai fină și lentă moarte…”
De la o margine
la cealaltă a gândului
cum înaintea unei virgule,
un vocabular întreg
să nu se intercaleze
peste alt vocabular,
s-au oprit brusc cuvintele-pelerini…
O, dacă aș fi
cu totul de hârtie…
Chiar mai mult,
un cer de hârtie imaculată
pe care să pot repune
imaginea sacră
și panoramică redată de muză…
„Ești ceea ce ai dorit să-mi fii,
a reluat muza,
dar prin asta
nu-ți voi arăta
cât vei trăi,
deoarece
nimeni niciodată
nu a murit împăcat
și împlinit
chiar dacă
ar fi murit
și ar fi înviat de zece ori,
ci vei ființa
mult și bine, murind
în cel mai fin și lent mod posibil
până vei termina de etalat
prin cuvinte-pelerini
cu lux de amănunte
în poezie
pacea
și împlinirea sufletească dorită de lume…”
Vasile Dan MARCHIȘ
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..